3-4[8-9]/2003

 

Cuprins

 

ARGUMENT

 

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

De la un partener credibil la un aliat de încredere – general doctor Mihail POPESCU, şeful Statului Major General

Rolul României în edificarea noii arhitecturi de securitate – general locotenent Ioan-Gavril GHITAŞ, locţiitorul şefului Statului Major General

Standardizarea, interoperabilitatea şi operaţionalizarea – elemente definitorii ale modernizării forţei – general doctor Mircea MUREŞAN, comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare

 

GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI

Accelerarea eforturilor de armonizare a documentelor politico-militare cu cerinţele Alianţei Nord-Atlantice – general maior doctor Vasile PAUL, şeful Direcţiei Planificare Strategică

Drepturile omului şi forţele armate – colonel doctor Ioan DRAGOMAN, Universitatea Naţională de Apărare

Criza geopolitică şi determinările sale. Elemente de analiză geopolitică şi rolul lor în prevenirea, atenuarea şi stingerea crizelor geopolitice – conferenţiar universitar doctor Vasile MARIN, Academia Forţelor Aeriene

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Apărarea colectivă – apărarea naţională: Un nou rol pentru liderii strategici ai forţelor armate – general de brigadă profesor universitar doctor Nicolae USCOI – comandantul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Sisteme de arme neconvenţionale şi viitorul strategiei – general de brigadă (r) dr. Gheorghe VĂDUVA
Securitatea naţională şi războaiele economice – doctor Nicolae DOLGHIN

SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ. PACE ŞI RĂZBOI. ACŢIUNI POST-CONFLICT
Caracteristici principale ale războiului viitor – locotenent colonel doctor Ionel BĂRBULESCU
Conflictul armat în principalele doctrine religioase – Mihai DINU

ANALIZE , SINTEZE, EVALUĂRI
Relaţiile Alianţei cu statele din Estul, Sud-Estul Europei şi bazinul mediteranean – col. (r.) Vasile POPA
Ambiguitatea unui concept esenţial în studiul colectivităţilor umane. Securitatea – o abordare teoretică -Alexandra SARCINSCHI
Dinamica de securitate în Europa Centrală şi de Est în perioada post război rece – Nicoleta Daniela BRAUN

EVENIMENT STRATEGIC
Constituţia revizuită a României. Determinări în domeniul apărării şi securităţii naţionale – dr. Constantin MOŞTOFLEI
Constituţia revizuită a României. Pe coordonatele integrării – Cristian BĂHNĂREANU

PUNCTE DE VEDERE
Gândirea şi practica strategică privind apărarea colectivă – general de brigadă (r.) profesor universitar doctor Constantin ONIŞOR
Principiile aplicării conceptului războiului în reţea în Armata României – dr. Petre DUŢU
În actualitate. Interogaţii la un concept strategic – RMA – Colonel (r) dr. Grigore ALEXANDRESCU
Unele aspecte privind acţiunile de război electronic executate pe timpul operaţiei „Iraqi Freedom” – maior instructor şef Sorin TOPOR, Universitatea Naţională de Apărare

TERORISM. RĂZBOI ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
Un haos care ucide – dr. Gheorghe VĂDUVA

NOTE DE LECTURĂ
Revoluţia în domeniul militar. Trecut, prezent şi viitor – Alexandra SARCINSCHI, Cristian BĂHNĂREANU

AGENDA CSSAS
Activităţile Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate

 

 

 

 

 

 

Rolul României în edificarea noii arhitecturi de securitate – general locotenent Ioan-Gavril GHITAŞ, locţiitorul şefului Statului Major General

The Romania’s confirmation as an important player in redefining a stable security environment certifies its responsibility in managing the complex regional and global issues. Making the South-Eastern European countries responsible, by implying them directly in managing their own issues will lead to a change of this area, from a security consumer to an increased economic pole, prosperity and politic stability. The success of the cooperation processes in this area proves that the South-East Europe has grown up enough to represent itself as a security supplier, in an enlarged regional frame. The cooperation with the Caucasus states, the participation on rebuilding Afghanistan and Iraq and improving the partnership relation with the East European states may become significant pillows on the process of projecting security and prosperity in the nearest areas to other areas having an increased insecurity and instability potential

 

Standardizarea, interoperabilitatea şi operaţionalizarea – elemente definitorii ale modernizării forţei – general doctor Mircea MUREŞAN, comandantul (rectorul) Universităţii Naţionale de Apărare

Analyzing the defining processes of modernizing the Romanian military institution - standardization, interoperability, operationalization - the author shows that the progressive achievement of the Alliance’s standards will go on after joining NATO, too. Based on some credible and coherent programmes, the operationalization indicator of the Romania’s Armed Forces will be the one requested by the self-defence needs and by the missions Romania will have inside NATO or in multinational structures.

 

<<Înapoi

 

Criza geopolitică şi determinările sale. Elemente de analiză geopolitică şi rolul lor în prevenirea, atenuarea şi stingerea crizelor geopolitice – conferenţiar universitar doctor Vasile MARIN, Academia Forţelor Aeriene

The malfunction issue in different domains of social activity is one of the major concerns of the most specialists. The purpose of these concerns was obviously maintaining the functionality of the specific sub-systems and systems, in order to solve in a adequately way the need of progress in the society. From this point of view the Survey regards the problem of crisis in the geopolitical domain, highlighting their content, typology and importance in maintaining the functionality. Therefore studying, the geopolitical managing crisis module projective component can be solved.

 

Sisteme de arme neconvenţionale şi viitorul strategiei – general de brigadă (r) dr. Gheorghe VĂDUVA

În ce măsură influenţează tehnica şi tehnologia strategia? Este strategia strict dependentă de evoluţia tehnicii sau evoluţia tehnicii este o consecinţă a strategiei? Senzorii de informaţie, avioanele Awacs, rachetele de croazieră, sistemele de arme permit constituirea unor structuri suple de reacţie rapidă, lovirea la distanţă, războiul non-contact, războiul disproporţionat, războiul în reţea etc. Sistemele de arme neconvenţionale au generat, în cea mai mare măsură, strategia războiului continuu. Dar aceste mijloace n-au apărut din senin, ci ele însele sunt un rezultat al unei strategii generative.

Ambiguitatea unui concept esenţial în studiul colectivităţilor umane. Securitatea – o abordare teoretică - Alexandra SARCINSCHI

The traditional connection between security and military defence is no longer answering to the requirements a new national and international security environment. Changes arrised in this environment have induced the alteration of security’s social representation. To a great extent, the conceptual understanding of security implies the critical examination of social representations’ modifications. The transformation process shall be thought-out through a larger prospect because of the social events that cause the changing of social representations. That is the reason for the extension of concept’s sphere of understanding beyond military issues to non-military aspects. Security is now more about politics, economy, society and environment than military and it becomes more and more ambiguous. We think that the study of security based on these five dimensions and on the theory of social representations is the answer to those questions arrised from the new security environment’s developments.

 

<<Înapoi

 

Constituţia revizuită a României. Pe coordonatele integrării – Cristian BĂHNĂREANU

Întregul edificiu social, juridic şi statal al cvasitotalităţii ţărilor este la ora actuală stabilit printr-o Constituţie, a cărei adoptare este considerată de specialiştii în domeniu “un mare eveniment politic, social şi juridic din viaţa unui stat”. Unii gânditori au susţinut că o constituţie nu este altceva decât o expresie a spiritului unui popor, o viziune a unei naţiuni asupra ei înseşi şi a viitorului ei, Hegel afirmând că “fiecare popor are constituţia care i se potriveşte şi care i se cuvine”.

În actualitate. Interogaţii la un concept strategic – RMA – Colonel (r) dr. Grigore ALEXANDRESCU

Căderea zidului Berlinului a fost aşteptată şi celebrată de întreaga omenire mult timp după 10 noiembrie 1989, atunci când au avut loc, într-o atmosferă de sărbătoare ale cărei dimensiuni au depăşit aniversarea obişnuită a unui eveniment din istoria Germaniei. A fost firesc să fie aşa, datorită importanţei lui geopolitice. Momentul a intrat în istoria universală atât pentru că a marcat începutul deznodământului Războiului Rece, cât şi pentru că oferea o probă concludentă asupra faptului că speranţele omenirii într-o lume mai sigură şi mai bună nu au fost deşarte. A urmat un deceniu de tranziţie, de la divizarea ideologică la construirea, în unele cazuri reconstruirea, vieţii libere. Apoi procesul s-a curmat brusc în primul an al noului mileniu, când, la 11 Septembrie 2001, atacurile teroriste asupra SUA au urmărit să distrugă simbolurile libertăţii. Dar efectele finale au fost exact contrare; în loc să ruineze coeziunea lumii, a întărit-o. S-a declanşat rapid un proces cu implicaţii globale în plan politic, economic, militar şi comportamental. Lumea nu a ajuns mai sigură şi mai bună, dar a devenit mai unită şi mai clară în scopurile, obiectivele şi mijloacele devenirii ei.

Un haos care ucide – dr. Gheorghe VĂDUVA

Terorismul devine din ce în ce mai mult opusul a ceea ce înseamnă spectacolul vieţii. Nimeni nu se mai îndoieşte că terorismul este duşmanul vieţii, războiul împotriva vieţii, monstrul care însângerează răscrucile şi înmulţeşte crucile planetei. Ruine şi dezastre, ură şi răzbunare, lovituri pe la spate, campanii virulente împotriva străzii, împotriva construcţiilor, împotriva oamenilor. De ce şi pentru ce o astfel de teroare distrugătoare de vieţi, de construcţii, de valori? De ce şi pentru ce un astfel de război?

 

 

<<Înapoi