Impact strategic

Ştiinţele militare se află într-o relaţie biunivocă de interdependenţă cu acţiunile militare derulate în diferite teatre de operaţii. Acestea oferă legităţi, principii, norme şi criterii pentru conceperea, organizarea şi conducerea acţiunilor militare. La rândul lor, acţiunile militare oferă date şi informaţii necesare îmbogăţirii ştiinţelor militare. În acest sens, un rol semnificativ revine lecţiilor învăţate, atât ca expresie sintetică a punerii în practică a cunoştinţelor oferite de ştiinţele militare, cât şi ca feed-back, între acţiunile din teatrele de operaţii şi ştiinţele militare.
Cuvinte-cheie: ştiinţe militare; acţiuni militare asimetrice; lecţii învăţate; simulare şi modelare.

Puterea aeriană între războaie limitate şi războaie totale, Dr. Florian RÂPAN

Un stat are la dispoziţia sa mai multe mijloace pentru îndeplinirea obiectivelor dorite: diplomaţia, alianţele, comerţul, ajutorul extern, schimburile ştiinţifice şi culturale, politicile de imigrare/emigrare sau alte politici interne, activităţile sub acoperire sau folosirea armatei. Arta şi ştiinţa dezvoltării, aplicării şi coordonării, la pace şi război, a acestor instrumente pentru asigurarea obiectivelor naţionale, utilizând sursele tangibile ori intangibile ale puterii ţării, este tocmai strategia securităţii naţionale.
Tendinţa militară de durată către proiectarea diferenţiată a influenţei şi vulnerabilităţii favorizează dezvoltarea capabilităţilor aerospaţiale, menţinându-se ferm în sfera tehnologiilor avansate. Progresele în viteză, rază de acţiune, agilitate, precizie şi letalitate, completate de tehnologiile „stealth”, independenţă/autonomie, informaţii şi transmisiile de date, sporesc gradul de exploatare a celei de-a treia dimensiuni în scopuri militare prin aplicarea a ceea ce numim puterea aeriană.
Cuvinte-cheie: putere aeriană; strategie; eficacitate; control politic.

Un scut pentru un nou echilibru, Dr. Gheorghe VĂDUVA

Din păcate, sistemul de apărare antirachetă de teatru (TMD), cunoscut şi sub denumirea de scut antirachetă, că despre acesta-i vorba, nu poate fi privit doar în sine, ca un sistem benefic pentru toată lumea, ci mai ales ca o soluţie de siguranţă strategică europeană şi, în acelaşi timp, ca o componentă a sistemul naţional american de apărare antirachetă (NMD).
Noi considerăm că un astfel de scut reprezintă o necesitate, întrucât rachetele balistice create şi aflate în silozuri, pe submarine, pe avioane de bombardament strategic sau pe alţi vectori (deşi ele însele sunt vectori care poartă fel de fel de încărcături, inclusiv nucleare) ameninţă pe toată lumea, inclusiv pe cei care le au. Acest sistem nou sistem antirachetă ţine de raporturile de putere şi, în acelaşi timp, de o arhitectură de securitate complicată şi foarte sensibilă, bazată pe un echilibru mişcător şi vulnerabil. Un TMD este necesar, atât pentru Statele Unite şi pentru partenerii săi strategici, cât şi pentru NATO şi partenerii săi europeni.
Dar realizarea, extinderea sau perfecţionarea oricărui sistem antirachetă, ca şi a oricărui sistem de rachete ofensive (de fapt, toate rachetele sunt ofensive!) ridică numeroase probleme. Şi actualul TMD american, care se doreşte a fi unul consonant sau chiar integrat cu un posibil TMD al Alianţei, ridică destule probleme. Dincolo de costuri şi de reacţiile mai mult sau mai puţin vehemente ale Rusiei, deşi sistemul nu vizează rachetele ofensive ale Federaţiei Ruse, viitorul scut antirachetă american, care va fi operaţional în 2015, se doreşte a fi – şi este – un factor de stabilitate strategică, de echilibru strategic.
Cuvinte-cheie: scut; rachetă; antirachetă; sistem; implicare; protecţie; securitate.

<<Înapoi

Unele consideraţii privind gestionarea mediului de securitate internaţional din perspectiva amplificării procesului globalizării, Dr. Cornel CRIŞAN, Dr. Gabriela MĂRIEŞ LEŞ

Evoluţia stării actuale şi de perspectivă a mediului de securitate este marcată decisiv de interesele politice şi economice ale marilor puteri. Unul din elemente care influenţează stabilitatea şi securitatea mondială este procesul globalizării, ce poate fi o şansă oferită „actorilor” politici responsabili, care trebuie să trateze cu prudenţă aspectele „delicate” şi să caute soluţii adecvate pentru concordia mondială.
Cuvinte-cheie: factori de risc; insecuritate; terorism; globalizare; ordine mondială; război economic; resurse energetice; securitate.

Uniunea Europeană – actor global?, Elemír NEČEJ, Vladimír TARASOVIČ

Lucrarea prezintă concluziile discuţiilor din cadrul Forumului Strategic slovac (22-23 mai 2009), referitoare la Politica Europeană de Securitate şi Apărare. Aceste concluzii au fost publicate în volumul PANORAMA of global security environment 2009 de către Center for European and North Atlantic Affairs, care analizează dimensiunea
de securitate a relaţiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană şi Rusia, cu un accent pe propunere Preşedintelui rus Medvedev de creare a unui sistem de securitate pan-european. Lucrarea accentuează şi semnificaţia energiei în relaţiile mutuale, examinează opţiunile pe care le are Republica Slovacia, în calitate de membru UE, atunci când îşi formulează interesele faţă de Rusia, face un rezumat al opiniilor experţilor în chestiuni de securitate vizavi de Strategia Europeană de Securitate, la cinci ani de la apariţie, şi ajunge la concluzia că e necesar să se dezvolte un nou document în concordanţă cu pregătirea noului Concept Strategic al NATO şi se concentrează pe misiunile UE şi importanţa Grupurilor de Luptă ale UE, în termeni de comparaţie cu puterea soft şi puterea hard ale UE. Articolul presupune că vor fi întărite capabilităţile şi capacităţile UE, incluzând aici şi participarea Slovaciei. În ciuda problemelor actuale legate de angajarea comună a forţelor civile şi militare, se admite posibilitatea conectării lor în viitor.
Cuvinte-cheie: putere hard; Parteneriat Estic; misiuni UE; scenarii UE; Strategia Europeană de Securitate; conceptul armatei europene; noul Concept Strategic al NATO; Strategia Naţională de Securitate a Federaţiei Ruse; Sistemul pan-european de securitate.

<<Înapoi

Uniunea Europeană – câteva consideraţii asupra statutului de actor relevant de securitate, Dr. Gheorghe IORDACHE

Dimensiunea de securitate şi apărare a Uniunii Europene este o componentă relativ nouă în acest cadru organizaţional. Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) a fost cristalizată în cadrul Consiliului European de la Köln, din 1998 şi a fost gândită ca parte integrantă a Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC). PESC şi PESA constituie veritabile instrumente de afirmare a Uniunii pe scena internaţională ca actor relevant de securitate, fiind mijloace prin care aceasta îşi poate asigura propria securitate, dar şi prin care se poate implica în garantarea securităţii mediului internaţional. Lucrarea de faţă îşi propune să identifice elementele care recomandă Uniunea ca actor internaţional relevant în ce priveşte aspectele care ţin de securitate şi pe cele care pot constitui obstacole în calea conturării unui astfel de rol.
Cuvinte-cheie: Uniunea Europeană; securitate; NATO; SUA; PESA; percepţia din interior; percepţia din exterior.

NATO în anul 2009 şi noul său concept strategic: între oportunităţi şi provocări, Dr. Alexandra SARCINSCHI

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a iniţiat în anul 2009 procesul pentru elaborarea şi adoptarea unui nou Concept Strategic, care să-i permită adaptarea la schimbările permanente ale caracteristicilor mediului internaţional de securitate. Acest proiect ambiţios poate determina pentru viitorul Alianţei atât oportunităţi, cât şi provocări ce acoperă o plajă largă: de la cooperarea între aliaţi, pe de o parte, şi între NATO şi ceilalţi mari actori ai scenei internaţionale, pe de altă parte, la problemele de alocări bugetare pentru apărare şi chiar la cele de migraţie şi opinie publică. Miza este însemnată: justificarea afirmaţiei conform căreia NATO este în continuare soluţia pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi a întregii lumi.
Cuvinte-cheie: criza economică şi financiară; Noul Concept Strategic al NATO; oportunităţi; provocări; Articolul 2; Articolul 5.

<<Înapoi

Progrese şi obstacole în procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, Cristina BOGZEANU

Lucrarea de faţă îşi propune să ilustreze şi să analizeze evenimentele marcante ce s-au petrecut în spaţiul vest-balcanic, pe parcusul anului 2009. Plecând de la premisa că acest spaţiu este unul cu vocaţie europeană, am supus realităţile interne şi comportamentul pe scena internaţională ale acestor entităţi statale unei analize succinte, care are drept ţel evaluarea progreselor înregistrate către integrarea lor euro-atlantică.
Considerăm că eforturile de aderare şi integrare a acestor state constituie firul roşu al majorităţii evenimentelor ce s-au petrecut în acest areal, pe parcursul anului trecut, influenţând politicile interne dar şi acţiunea lor externă. Aceiaşi aspiraţie a statelor vest-balcanice scoate în evidenţă şi vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările cărora trebuie să le facă faţă, dar şi progresele pe care le-au făcut pe calea consolidării instituţiilor democratice.
Cuvinte-cheie: Kosovo; Serbia; Bosnia--Herţegovina; Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Muntenegru; Albania; Croaţia; integrare europeană; securitate.

Locul şi rolul armatelor în noile democraţii, Dr. Constantin MOŞTOFLEI

În conformitate cu definiţiile date în dicţionare de referinţă, armata reprezintă totalitatea forţelor militare ale unui stat sau, într-o formă mai nuanţată, totalitatea unităţilor militare şi a serviciilor lor, dintr-un stat. Frecvent, se foloseşte şi sintagma forţe armate, între cei doi termeni fiind subînţelese relaţii de sinonimie.
Întrebuinţarea ambilor termeni în literatura de specialitate, în mass-media, chiar şi în textele oficiale, cărora li se asociază conţinuturi diferite, mai mult sau mai puţin nuanţate, creează confuzie conceptuală, greşeli de interpretare, inclusiv în stabilirea de roluri, de misiuni şi, de aici, de competenţe şi de responsabilităţi.
Fenomenul menţionat se regăseşte, potrivit analizelor noastre, în ţările care şi-au propus şi acţionează pentru a deveni, potrivit modelului democraţiei occidentale, ceea ce se numeşte un stat de drept. Nedeterminările conceptuale se referă la stabilirea tipurilor de forţe militare, organizarea şi dotarea lor cu armament şi tehnică de luptă, la relaţiile dintre acestea, la misiunile pe care le pot îndeplini şi modul cum este fundamentată, din punct de vedere juridic, legalitatea funcţionalităţii lor.
În cele ce urmează, ne-am propus să prezentăm unele concluzii din analiza comparativă a unor aspecte de interes privind armatele din ţări aparţinând noilor democraţii ori din cele tradiţionale şi cele din Armata României.
Cuvinte-cheie: armate; forţe armate; instituţii de forţă; securitate internă; siguranţă naţională.

Schimbările climatice şi securitatea mediului, noua paradigmă a milenului trei, Dr. Francisc TOBĂ

La ora actuală, evoluţiile civilizaţiei umane tind să genereze cel mai mare conflict şi cea mai importantă sursă de dezechilibru global: modificările climatice. Conceptele curente, care se referă la protecţia mediului sau la securitatea ecologică, sunt limitate din perspectiva abordării holistice a fenomenelor actuale. Supunem atenţiei noţiunea de securitatea mediului – care trebuie văzută atât sub aspect profilactic, cât şi punitiv – care se constituie în expresia de maximă generalitate privind evoluţia civilizaţiei pământene şi cea de mediu înglobant.
Cuvinte-cheie: securitatea mediului; mediul înglobant; ecotransologia; dezvoltarea verde.

<<Înapoi

Consideraţii privind perspectivele migraţiei internaţionale în secolul XXI, Ionel STOICA

În contextul globalizării, dinamica migraţiei internaţionale a înregistrat schimbări semnificative, având un impact major asupra statelor şi societăţilor afectate. Lucrarea de faţă prezintă, pe scurt, dezvoltările care vor stimula migraţia internaţională şi semnalează câteva schimbări ce au intervenit în actualul profil al imigrantului. Deşi migraţia este un fenomen care antrenează efecte negative evidente pe termen lung, la momentul de faţă, ea reprezintă şi o condiţie sine qua non pentru menţinerea securităţii economice şi sociale în societăţile europene.
Cuvinte-cheie: migraţie internaţională; motivaţiile imigranţilor; tendinţe demografice; schimbare climatică; piaţa muncii; imigranţi; globalizare.

Despre strategia navală, Dr. Marius HANGANU

Articolul prezintă câteva opinii privind locul strategiei navale în cadrul artei militare navale, plecând de la considerentul că, la toate nivelurile artei militare generale (componentă a ştiinţei militare), există, într-o anumită măsură, corespondenţă în forţele navale, aşa cum poate fi analizată o astfel de problemă şi pentru celelalte categorii de forţe ale armatei. Este argumentată necesitatea unei strategii navale pentru România, care se poate referi la elementele puterii maritime a ţării noastre, şi anume: marina militară, marina comercială, porturile, infrastructura navală, relaţiile internaţionale etc. Puterea maritimă a unui stat poate fi mai mare sau mai mică şi se referă la modul în care statul respectiv foloseşte marea.
Cuvinte-cheie: strategie; artă militară; strategie navală; principiile strategiei navale; tactică; putere maritimă.

Criza economică. Realităţi şi perspective ale economiei mondiale, Dr. Cristian BĂHNĂREANU

Criza ce a perturbat întreg sistemul economic mondial este în continuare o sursă importantă de vulnerabilităţi şi, implicit, de insecuritate la nivel naţional, regional şi global. Dereglarea sau prăbuşirea unei economii naţionale produce efecte la toate nivelurile de manifestare a securităţii. Gravitatea şi extinderea acesteia sunt fără precedent, cu efecte destabilizatoare ce se fac simţite în toate structurile şi domeniile, astfel că sistemul financiar
şi economia, în general, depind încă de intervenţia statului.
Cuvinte-cheie: criză economică; recesiune; relansare; securitate; vulnerabilităţi.

<<Înapoi

Evoluţia actorilor internaţionali importanţi în anul 2009, Mihai-Ştefan DINU

Prezentul articolul analizează evoluţia actorilor internaţionali majori în anul 2009. Pe fondul general al crizei economice mondiale sunt surprinse aspecte de referinţă ale scenei globale, precum problema nucleară iraniană, dezvoltarea procesului de construcţie europeană, interesele strategice ruso-chineze în regiunea Asiei, eforturile
Turciei îndreptate atât în direcţia integrării în UE, cât şi în aceea a normalizării vechilor relaţii tensionate din regiune.
Cuvinte-cheie: securitate; politică externă; Rusia; China; Asia Centrală; exerciţii militare; UE; Turcia; PKK; kurzi.

Chestiunea paşapoartelor biometrice şi libertăţile de gândire, de opinie şi cea religioasă, Dr. Mădălina Virginia ANTONESCU

În prezentul articol încercăm să arătăm câteva din dimensiunile violării aduse, în opinia noastră, drepturilor şi libertăţilor fundamentale consacrate în Constituţia română, în tratatele internaţionale ratificate de România, în tratatul de la Lisabona, în Carta UE a drepturilor fundamentale, încălcări făcute de autorităţile române competente să elibereze persoanelor trăind pe teritoriul UE (în speţă, pe teritoriul roman) paşaport de tip electronic.
În ciuda identităţii naţionale şi majoritare ortodoxe a României, în ciuda obligaţiilor juridice pe care statul român şi le-a asumat pe plan internaţional şi european de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, România, ca stat membru UE, se află la începutul sec. XXI, după părerea noastră, plasată în ciudata situaţie de a fi primul stat din lume care, în acelaşi timp, a încorporat în paşaportul electronic imaginea facială a persoanei, amprentele digitale ale acesteia şi un cip electronic purtând datele sale personale. Aceasta o considerăm nu doar o practică abuzivă şi ne-constituţională adoptată de autorităţile române, nu doar o violare flagrantă a drepturilor omului dar totodată, o ignorare voită a identităţii majoritare ortodoxe a acestei ţări, care este profund opusă utilizării biometriei.
Articolul arată modalităţile şi gradul în care a operat această violare a drepturilor omului, atât prin actele normative interne (emise de autorităţile române) cât şi prin actele instituţiilor UE emise în această materie, prezintă câteva din căile democratice de apărare a libertăţilor încălcate prin aceste acte (în speţă, libertatea de opinie, de conştiinţă şi de religie, discutate aici), căi de atac disponibile atât la nivelul jurisidicţional naţional, în sistemul UE de jurisdicţie cât şi înaintea Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Cuvinte-cheie: Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale UE, Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, paşapoarte biometrice, documente electronice, cip electronic, tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeană, acordul Schengen, ortodoxie, identitate naţională, stat membru UE, drept european.

<<Înapoi