Impact strategic

Articolul susţine ideea unei proaspete abordări legate de regiunea Mării Negre, bazate pe teoria relaţiilor internaţionale şi a regimurilor internaţionale. Din 1983, teoria regimurilor internaţionale a furnizat un cadru teoretic interesant care nu a fost încă abordat de decidenţii din statele de la litoralul Mării Negre. Articolul furnizează o posibilă implementare a teoriei regimurilor internaţionale pentru cooperarea pe probleme de securitate energetică în regiunea Mării Negre.
Cuvinte-cheie: regiunea Mării Negre, regimuri internaţionale, regimuri regionale de securitate, securitate energetică

Cooperare vs. conflict în domeniul energiei naturale în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Dr. Şerban F. CIOCULESCU

Accesul la sursele de energie naturală este un imperativ pentru toate statele lumii, deoarece dezvoltarea economică şi bunăstarea populaţiilor este adesea direct dependentă de bogăţia resurselor controlate. Lumea contemporană, în ansamblul ei, este dependentă de existenţa resurselor energetice, dintre acestea petrolul şi gazele fiind de maximă importanţă. Statele din Regiunea Extinsă a Mării Negre se confruntă cu o dilemă „strategică” reală în ceea ce priveşte mijloacele de a obţine acces la sursele de energie şi la coridoarele de transport. Ele pot alege să coopereze unele cu altele spre a exploata în comun resursele necesare sau a spori beneficiile totale sau se pot cantona în strategii individuale, adesea competitive. Alegerea aparţine desigur decidenţilor politici şi economici dar aceştia sunt influenţaţi de factori precum sistemul politic intern, actorii substatali beneficiari ai acestor politici (birocraţii, lobby-uri, grupuri de interes), mediul economic internaţional şi actorii externi. În opinia autorului, aplicând câteva teorii ale RI - neorealismul, neoliberalismul instituţional şi constructivismul social - putem să înţelegem logica profundă a comportamentelor adoptate de decidenţi în numele statelor în domeniul atât de sensibil al gestiunii resurselor energetice. Am ales curentele: neorealism, neoliberalism instituţional şi constructivism deoarece sunt probabil cele mai cunoscute şi mai utilizate în analiza decizională de acest tip. În final, am demonstrat că logica neorealistă domină clar relaţiile Rusiei cu statele din vecinătatea sa directă şi cu cele ale UE, dar o mai mare coerenţă în politica externă a UE faţă de Moscova ar putea genera o translaţie către logica neoliberală pe măsură de Rusia va deprinde lecţia beneficiilor cooperării
Cuvinte-cheie: resurse naturale de energie, coridoare, securitate, Uniunea Europeană, Rusia, cooperare, rivalitate, teoria relaţiilor internaţionale.

Relaţiile dintre Rusia şi SUA în realizarea securităţii la Marea Neagră, Dr. Nicolae DOLGHIN

Fără încărcătura beligenă din perioada Războiului Rece şi fără a se desfăşura la amploarea de atunci, competiţia dintre Rusia şi SUA continuă în multe locuri din lume. Spaţiul ex-sovietic, insuficient instituţionalizat după destrămarea imperiului, moştenind foarte multe probleme explozive, situaţie specifică după destrămarea tuturor imperiilor lumii, constituie scena ideală.
Informaţional, competiţia este dominată de două percepţii extreme, cea a SUA, că Rusia urmăreşte refacerea imperiului sovietic şi cea a Rusiei, că SUA doresc eliminarea lor dintr-un spaţiu în care are interese majore, generate de o istorie comună. Între cele două extreme s-ar părea că nu există alternative. Zona Mării Negre o demonstrează, la prima vedere. Situaţia este complexă, cu o îndelungată istorie, cu interese locale, regionale şi continentale evidente, circumstanţe suficiente pentru a alimenta competiţia.
Războiul ruso-georgian din august 2008 a pus brusc cei doi actori faţă în faţă, situaţie extrem de periculoasă, în care Moscova şi Washington s-au aflat rareori în perioada bipolarităţii. De fiecare dată, asemenea perioade au fost urmată de perioade de destindere – şanse pentru securitatea lumii. Zona Mării Negre constituie astăzi un loc de unde cei doi actori pot porni spre o resetare a relaţiilor dintre ei, aşa cum au declarat-o liderii lor. Trebuie găsite doar instrumentele eficiente în gestionarea unui mediu de securitate complex actorii căruia privesc spre viitor.
Cuvinte-cheie: Marea Neagră, OCEMN, hidrocarburi, conflicte, SUA, Rusia, strategii, competiţie, spaţiu ex-sovietic

<<Înapoi

Redimensionări euro-atlantice şi eurasiatice ale componentei militare a securităţii în Zona Extinsă a Mării Negre, Dr. Gheorghe MARIN

„Dispunând de un însemnat potenţial politic, economic, militar, cultural, demografic etc., bazinul Mării Negre captează, fără îndoială, interesele euro-atlantice în zonă, reprezentând totodată prelungirea bazinului Mediteranean către Marea Baltică şi mai departe către Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. În aceste condiţii, bazinul Mării Negre şi zona adiacentă acestuia devin ‘turnul de control’ al spaţiului euro-asiatic şi „arbitrul” Orientului Mijlociu.”
Cuvinte-cheie: Zona Extinsă a Mării Negre, mediu de securitate, componenta militară a securităţii.

Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) – iniţiativă politico-militară de cooperare regională, Dr. Dan GHICA-RADU, Marius FAUR

În contextul transformărilor mediului global de securitate existenţa unei structuri sau a unei forţe capabile să asigure prevenirea conflictelor, prin coordonarea organismelor şi organizaţiilor internaţionale, guvernamentale sau nonguvernamentale, constituie o prioritate în politica externă internaţională. Responsabilitatea înfăptuirii păcii şi securităţii este deja pe agenda de securitate a nenumărate state. Iniţiativele de pace şi cooperare regionale pot fi şi sunt considerate modalităţi eficiente de îmbunătăţire a mediului de securitate şi, mai ales, de asigurare a acelui cadru organizatoric şi instituţionalizat necesar realizării de proiecte şi programe prin care statele pot aspira la stabilitate, fie economică, politică sau militară.
O astfel de iniţiativă este considerată şi Reuniunea Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) a cărei activitate şi mai ales ale cărei rezultate au fost recunoscute de NATO sau ONU.
România este considerată unul din cei mai activi membri ai acestui forum, propunerile sale găsindu-şi forma finală în numeroase programe aflate în prezent în desfăşurare.
Cuvinte-cheie: Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), SEEBRIG.

Black Sea Harmony - atitudini, perspective, Dorin DĂNILĂ, dr. Ion CUSTURĂ

Ca ţară riverană Mării Negre, România are atât un interes direct, naţional, de asigurare a securităţii porturilor şi domeniului maritim aflat sub proprie jurisdicţie, cât şi o responsabilitate suplimentară faţă de partenerii şi aliaţii săi din NATO şi UE derivată din dubla sa calitate, de stat membru NATO şi UE.
Cuvinte-cheie: Securitate, Marea Neagră, Black Sea Harmony.

Evenimentele din Caucaz şi efectele lor asupra securităţii Zonei Extinse a Mării Negre, Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

Regiunea Mării Negre a trecut printr-o multitudine de perioade tulburi: războaie, revizuiri ale graniţelor, conflicte etnice, crize politice şi economice, precum şi revoluţii „colorate”. Aceste evenimente au fost întotdeauna iniţiate la nivel local, însă marile puteri şi-au menţinut totdeauna un rol important. Aderarea României şi Bulgariei la NATO şi Uniunea Europeană, precum şi demararea negocierilor cu Turcia privind aderarea la UE se pare că vor aduce schimbări fundamentale în geopolitica regiunii Mării Negre.
Orice conflict în regiune, indiferent care i-ar fi cauza, obiectivele şi modul de desfăşurare, conţine elemente de competiţie geopolitică. Fie că este vorba despre confruntările din Georgia şi Ucraina, sau despre luptele dintre diferite partide politice şi politicieni din orice ţară a regiunii, acestea determină reconfigurări geopolitice, care ies din viziunile simpliste care împart zona în „pro-Occident” şi „anti-Occident”, în „pro-rusă” şi „anti-rusă”.
Cuvinte-cheie:Zona Extinsă a Mării Negre, Caucaz.

<<Înapoi

Consecinţe ale extinderii NATO şi UE asupra securităţii Zonei Extinse a Mării Negre, Dr. Teodor FRUNZETI

Extinderea NATO şi a UE spre Est constituie, deopotrivă, o consolidare a dimensiunii euro-atlantice a securităţii europene şi eurasiatice şi o modalitate de reconfigurare a unor zone geostrategice de confluenţă şi de parteneriat. Una dintre acestea este Zona Extinsă a Mării Negre, care devine din ce în ce mai mult una din principalele beneficiare, şi, în acelaşi timp, responsabile în ceea ce priveşte efectele eurasiatice ale extinderii europene şi euro-atlantice.
Cuvinte-cheie: ZEMN, energie, geopolitică, NATO, UE, extindere, securitate.

Viitorul vecinilor noştri: Parteneriatul Estic, iniţiativa Uniunii Europene, Dr. Gabriela DRĂGAN, Iulia SERAFIMESCU

În timp ce dezbaterile în privinţa ratificării Tratatului de la Lisabona sunt în desfăşurare, viitorul Europei este pus în discuţie, în alţi termeni, în regiunea din Estul său. Prezentul articol atrage atenţia asupra câtorva aspecte legate de noua iniţiativă a UE în regiunea aflată în Estul său, în încercarea de a surprinde o imagine dintr-un viitor (estic).
Cuvinte-cheie: Parteneriatul Estic, Politica Europeană de Vecinătate, zonă de liber schimb, liberalizarea vizelor, Acord de Asociere, conflicte îngheţate, Rusia, Sinergia Mării Negre.

Viitorul securităţii şi cooperării în Marea Neagră din perspectiva rezolvării diferendelor dintre riverani, Dr. Marius HANGANU

În existenţa sa, până în prezent, spaţiul Mării Negre nu a fost gazda unor conflicte navale de răsunet. Cea mai cunoscută confruntare este cea din anii 1853-1856, cunoscută sub denumirea de Războiul Crimeei, ce a avut ca beligeranţi Imperiul Rus, pe de o parte, şi alianţa dintre Anglia, Franţa, Sardinia şi Turcia, pe de altă parte, miza fiind peninsula Crimeea şi stoparea tendinţelor expansioniste ale Rusiei.
Confruntările navale din perioada celor două războaie mondiale din secolul trecut s-au derulat în contextul acţiunilor de pe uscat şi nu s-au remarcat prin acţiuni navale de amploare, cu rezultate care să influenţeze semnificativ acţiunile terestre.
Perioadele anterioare secolului XIX au fost marcate de dominaţia în Marea Neagră a flotelor unor state care erau mari puteri continentale (Rusia, Turcia, iar în Evul Mediu şi Antichitate, Imperiul Bizantin sau Grecia) şi care foloseau marea pentru transport, nepunându-se problema dominaţiei în zona maritimă.
Cu alte cuvinte, diferendele în spaţiul Mării Negre au fost strâns legate de cele din spaţiul terestru.
Astăzi, situaţia nu s-a schimbat prea mult. Toată activitatea din zona Mării Negre este conectată la frământările şi problemele care se derulează pe uscat.
Cuvinte-cheie: securitate, cooperare, Marea Neagră, UE, NATO.

<<Înapoi

Studiul explorează două răspunsuri diferite la întrebarea „cât de importantă este Zona Mării Negre (ZMN)?”. Primul răspuns este bazat pe ideile şi conceptele lui Zbigniew Brzezinski: ZMN este o regiune unde 60% dintre jucătorii şi pivoţii geo-strategici într-adevăr importanţi din Eurasia, plus SUA sunt prezenţi (fie prin prezenţa geografică, fie prin interese majore de toate tipurile). Această trăsătură face ca ZMN să fie realmente semnificativă pentru securitatea continentală şi globală. Al doilea răspuns e bazat pe istorie: ZMN e importantă pentru că, în mai multe ocazii, a fost ţel/ţintă pentru marile puteri în contextul unor conflicte şi/sau războaie majore.
Cuvinte-cheie: Zona Mării Negre (ZMN); pivoţi geostrategici; jucători geostrategici; istorie; interese naţionale; NATO; conflict internaţional; război.

Cooperare pentru şi împotriva securităţii la Marea Neagră, Dr. Alexandra SARCINSCHI

Regiunea Mării Negre constituie un spaţiu în care cooperarea îmbracă numeroase forme. Cu toate acestea, oportunităţile şi posibilităţile de cooperare nu sunt pe deplin valorificate. Motivele acoperă o plajă întinsă: de la concepţiile diferite asupra securităţii şi stabilităţii în regiune pe care le au cele şase ţări riverane, la moştenirea istorică şi procesul dificil de reformă către democraţie şi economie de piaţă ce au generat factori perturbatori ai armonizării intereselor ţărilor riverane. În plus, statele de aici se confruntă cu o formă de cooperare ce tinde să zădărnicească eforturile de sporire a securităţii, anume cooperarea generatoare de insecuritate între actorii aflaţi în afara legii.
Cuvinte-cheie: Marea Neagră, cooperare, securitate, insecuritate, mentalitate regională.

Interdependenţe economice şi energetice în Regiunea Mării Negre, Dr. Cristian BĂHNĂREANU

În sistemul internaţional, subsistemele economic şi politico-militar sunt interdependente şi fără îndoială că există o legătură, nu numai corelativă, dar şi cauzală, între deţinerea, aprovizionarea, cererea şi utilizarea resurselor energetice, răspândirea lor geografică şi accesul la ele şi securitatea regională. Toate jocurile petroliere recente se derulează în spaţii de importanţă geopolitică, în contextul unor noi remodelări locale, regionale şi globale. Spaţiul pontic se află pe principala scenă a problematicii energetice şi traversează o perioadă de remodelare geopolitică şi geoeconomică, amplificată de concurenţa de putere dintre marii actori internaţionali.
Dintre aceşti actori, Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă se află în relaţii de concurenţă sau de cooperare, obiectivul fiind dominarea complexului energetic din acest spaţiu, prin controlul hidrocarburilor şi al traseelor de transport. Mai mult, importanţa bazinului pontic s-a accentuat din punct de vedere economic în condiţiile în care Marea Neagră este cea mai scurtă rută dinspre Asia Centrală – Caspica – Caucaz spre Europa. Pe acest fundal, securitatea energetică nu mai constituie doar un obiectiv oarecare de politică economică, ci a devenit o preocupare constantă pentru statele riverane, cu impact direct asupra economiei, societăţii şi mediului.
Cuvinte-cheie: criză financiar-economică, securitate energetică, cooperare economică

<<Înapoi