Impact strategic

La distanţă de patru decenii, un alt război de câteva zile se declanşează, de data aceasta nu în Orientul Mijlociu, ci în Caucaz, transformând un conflict îngheţat, cel din Osetia de Sud, într-unul deschis, care contrapune forţele georgiene celor secesioniste, abhaze şi sud-osetine, ulterior pe cele ruse celor georgiene, până la punerea în aplicare a acordului de pace mediat de şeful statului francez, care asigură preşedinţia UE în această a doua parte a anului 2008.
Secesiunea anunţată a Osetiei de Sud şi Abhaziei faţă de statul georgian forţează guvernul de la Tbilisi să ia măsuri de restabilire prin forţa armată a ordinii constituţionale, măsuri interpretate de Rusia ca fiind îndreptate împotriva populaţiei de origine rusă din teritoriul respectiv şi îndreptăţind o intervenţie militară a Moscovei "în apărarea" etnicilor ruşi. Desfăşurarea în continuare a evenimentelor este cunoscută. Atacul, apreciat ca disproporţionat, al Federaţiei Ruse pune conducerea georgiană în dificultate. Urmează un şir de negocieri internaţionale care aduc în prim plan UE, ce reuşeşte, prin demersurile preşedintelui Franţei, ??icolasSar?oz?,săstopezeNicolas Sarkozy,săstopeze să stopeze conflictul şi să medieze pacea.
Câteva aspecte i-au interesat pe analiştii fenomenului: care este miza reală a războiului de 5 zile din Caucaz, cine sunt actorii interesaţi în regiune şi cum se va asigura securitatea acesteia în viitorul apropiat şi mediu? Acestor interogaţii am încercat să le răspundem, la rândul nostru, în paginile următoare.
Cuvinte-cheie: resurse energetice, interese, securitate energetică, Georgia.

Războiul din Caucaz - finalul războiului rece sau un nou război rece? - Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

Acţiunile prezente ale Rusiei de contestare a unor instrumente esenţiale şi care definesc interacţiunea Rusiei cu Occidentul trebuie lecturate din perspectiva logicii unei mari puteri aflate în căutarea recunoaşterii prestigiului de altădată. Rusia introduce, acum, şi dimensiunea militară în jocul de putere1 şi, după cum se pare, ar fi ieşit din conflictul din Caucaz mult mai puternică. Rusia este o mare putere. Şi ea ţine la această realitate. Or, relaţiile cu Rusia nu pot fi deloc indiferente. Cu atât mai mult cu cât criza georgiană, cu reverberaţiile sale regionale şi globale, va intra in istorie ca moment simbolic pentru sfârşitul ordinii unipolare2, cel puţin pentru imensul spaţiu eurasiatic.
Cuvinte-cheie: Caucaz, nou Război Rece, Georgia, Rusia.

Democratizarea lumii islamice. Provocări şi perspective - Corina Nicoleta COMŞA

Articolul de faţă analizează legătura dintre religie - ca element al identităţii indivizilor - şi decizia politică în lumea islamică, influenţa religiei şi a bisericilor asupra vieţii sociale, politice şi militare, relaţia dintre religie şi sistemul de guvernământ. După 11 septembrie 2001, Islamul a devenit de neînţeles pentru unele persoane ori comunităţi, constatându-se tendinţa de fundamentalism, iar întoarcerea la fundamentele religiei dă o interpretare restrictivă normei religioase şi încearcă impunerea ei în orice condiţii şi faţă de orice persoane. Opunându-se globalizării şi modernităţii, societatea islamică păstrează religia în sfera publică şi o promovează puternic. În aceste state, autoritatea religioasă este recunoscută şi acceptată unanim, iar religia exercită o influenţă cvasitotală asupra tuturor aspectelor vieţii sociale, indiferent dacă vorbim despre spaţiul public ori cel privat. În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă democraţia poate fi implementată în state islamice.
Cuvinte-cheie: Islam, democraţie, drepturile omului.

<<Înapoi

Construcţia şi întrebuinţarea instrumentului politico-militar în epoca globalizării securităţii - Dan GHICA-RADU

În condiţiile procesului de globalizare, organizaţiile şi instituţiile politico-militare se găsesc într-un continuu proces de schimbare şi transformare, iar asigurarea securităţii şi stabilităţii la nivel local, regional şi global reprezintă o preocupare constantă a comunităţii internaţionale. De aceea, organizaţiile internaţionale de securitate au elaborat o serie de strategii care îşi propun contracararea globalizării insecurităţii, precum şi construcţia unor instrumente credibile pentru prevenirea, avertizarea timpurie sau gestionarea conflictelor emergente, în această epocă puternic marcată de escaladarea terorismului internaţional. Astfel, noua dimensiune globală a strategiilor de securitate o reprezintă îmbunătăţirea şi dezvoltarea instituţiilor şi instrumentelor de securitate prin cooperare, necesare reducerii şi prevenirii conflictelor şi altor ameninţări la adresa securităţii internaţionale.
Cuvinte-cheie: globalizarea securităţii, instrumente de securitate, PESA, NATO.

Sfârşitului petrolului. Consecinţe posibile - Dr. Gheorghe MINCULETE, Dr. Maria-Magdalena POPESCU

Cu un preţ al petrolului pe care nici în scenariile lor cele mai fanteziste decidenţii şi analiştii economici nu îndrăzneau să şi-l imagineze, omenirea începe să-şi pună tot mai insistent o serie de întrebări: N?u cumva drumul pe care mergem duce spre dezastru? Dacă modul nostru de dezvoltare este bazat pe o falsă premisă, aceea a resurselor energetice ieftine şi cvasiinepuizabile, ce-i de făcut? Chiar este petrolul pe sfârşite?
Previziunea clasică "mai avem încă petrol pentru mulţi ani de-acum încolo" este făcută pornind de la ideea că nevoia de consum rămâne constantă. Din nefericire, nu este cazul. În ultimii ani, noi mari consumatori (China şi India, în mod special) au apărut pe piaţă şi consumă cât pot de mult. Potrivit evaluărilor economice, aşa cum toate resursele se sfârşesc într-o bună zi, extracţia de petrol a început şi se va termina nu foarte departe în timp. Între cele două extreme, producţia trece printr-un punct maxim. Specialiştii numesc acest punct maxim "vârful Hubert", după numele geologului care l-a calculat primul. El se produce cu aproximaţie atunci când jumătate din cantitatea de petrol existentă a fost extrasă, şi totul ne duce cu gândul la faptul că acest punct este iminent.
Cuvinte-cheie: sfârşitul petrolului, criza petrolului, declinul petrolului, conflicte pentru resurse, controlul energiei din zona caspică.

ONU şi problematica intervenţiei militare umanitare - Dr. Dorel BUŞE, Alexandru LUCINESCU

Articolul prezintă două interpretări contradictorii ale Cartei ONU cu privire la intervenţiile militare umanitare. Conform uneia dintre acestea, sprijinită de oficialităţile din Federaţia Rusă şi China, Carta interzice aceste gen de intervenţii; conform celeilalte interpretări, susţinută, printre alţii, de Kofi Annan, Carta permite aceste intervenţii. Articolul analizează efectul acestor interpretări asupra Consiliului de Securitate, în timpul războiului din 1999 între NATO şi Republica Federativă Iugoslavia.
Cuvinte-cheie: intervenţie militară umanitară, Carta Naţiunilor Unite, Consiliul de Securitate, Kosovo, NATO.

<<Înapoi

Cadrul juridic al noului mediu geopolitic între suveranitatea statelor şi legitimitatea intervenţiilor - Mirela ATANASIU

Mediul actual de securitate este deosebit de complex şi într-o continuă transformare, sub acţiunea concertată a factorilor economici, militari, politici, sociali etc. Contextul internaţional extrem de dinamic îi determină pe "jucătorii" scenei mondiale să ia decizii mai puţin fundamentate juridic pentru atingerea intereselor lor. Acest lucru se întâmplă deoarece, aşa cum realizăm cu toţii, verbele "a acţiona", "a interveni" sau "a te implica" fac diferenţa între cei care "pot" şi cei care "nu pot", adică între cei care îşi decid singuri viitorul şi cei care îşi fac politica statală la voia întâmplării sau "orientată" de alţii.
Aici intervine dilema pe care dorim să o abordăm-în această lucrare. Cât reprezintă legitimitate şi cât este încălcare a suveranităţii în aceste intervenţii, în special cele armate?
Cuvinte-cheie: suveranitate, legitimitate, state slabe, state eşuate, legalitate.

Originalitatea preşedinţiei UE în raport cu funcţia de secretar general dintr-o organizaţie internaţională de cooperare - Mădălina Virginia ANTONESCU

Articolul de faţă propune o abordare juridică referitoare la problema controversată a Preşedinţiei UE, atât din viziunea oferită de tratatul de la Maastricht, cât şi din cea a Tratatului de la Lisabona. Are UE o adevărată instituţie supranaţională numită ?"Preşedinţie"sau, mai"maiPreşedinţie" mai degrabă, are mai multe preşedinţii funcţionale, cu atribuţii limitate, ale instituţiilor sale principale, precum Preşedinţia Consiliului UE, Preşedintele Comisiei Europene sau, din prisma Tratatului de la Lisabona, Preşedintele Consiliului European? Putem vorbi despre o adevărată natură supranaţională a acestei Preşedinţii a UE, chiar dacă, în realitate, este vorba de o Preşedinţie a unei instituţii interguvernamentale precum Consiliul UE sau Consiliul European? Articolul încearcă să răspundă la o astfel de dilemă.
Cuvinte-cheie: Secretar General, Înaltul Reprezentant PESC, Preşedinţia Consiliului UE, Preşedintele Consiliului European, Preşedinţia UE, Troica PESC.

Filosofia transformării militare - Dr. ing. Eugen SITEANU

Toate elementele transformării militare, cum ar fi, de pildă, comanda şi controlul, pregătirea personalului, schimbările structurilor militare, înzestrarea cu echipamente militare noi şi factorul uman, trebuie să fie abordate într-o concepţie unitară, sincronizat, de o manieră integratoare, spre a obţine un efect sinergic. Pentru a se realiza scopul propus prin Forţa Obiectiv 2020, sunt necesare schimbări majore în evoluţia fiecărui militar şi fiecărei organizaţii militare, ca şi în modul de ducere a războaielor, tactici şi strategii combinate într-o manieră care să asigure succesul în confruntările viitoare.
Cuvinte-cheie: transformare militară, revoluţie informaţională, capacităţi militare, ciclu de acţiune-reacţiune, proces de transformare, interoperabilitate, revoluţia în domeniul militar (RMA).

<<Înapoi

Consecinţele nefaste ale războiului împotriva terorismului - Dr. Jan EICHLER

Terorismul internaţional reprezintă un fenomen complex, omniprezent şi cea mai gravă ameninţare din lume. Răspunsul nostru la această ameninţare pare să nu fie cel adecvat. Rezultatele de până acum ale luptei nu sunt cele estimate la declanşarea "războiului global" împotriva terorismului internaţional. Se pare că este necesar să ne adecvăm metodele de luptă împotriva acestei ameninţări.
Cuvinte-cheie: ameninţare, terorism global, reacţie directă, consecinţe.

De la ideologie la geopolitică. Relaţiile ruso-americane în epoca ulterioară războiului rece - Emanuel COPILAŞ

Implozia Uniunii Sovietice, care a urmat revoluţiilor est-europene din 1989, a anunţat o reconfigurare geopolitică majoră a lumii. Federaţia Rusă, deşi slăbită de intensa confruntare ideologică din a doua jumătate a ultimului secol, este nerăbdătoare să recâştige ceea ce consideră a fi poziţia pe care o merită pe scena internaţională. Crucială pentru atingerea acestui scop este relaţia pe care Moscova o cultivă cu fostul său inamic, superputerea americană. Lucrarea de faţă încearcă să evalueze, focalizându-se în special asupra ultimei decade, momentele de referinţă ale acestei relaţii.
Cuvinte-cheie: cooperare strategică, război împotriva terorismului, geopolitica hidrocarburilor, dezacorduri privind securitatea, extinderea N?ATO.

Rolul educaţiei militare şi formării profesionale în domeniul dreptului internaţional umanitar - Alin BODESCU

Respectul pentru lege solicită din partea subiecţilor oricărui raport de drept conformarea cu spiritul şi litera acelei legi. Amândouă trebuie să fie însuşite, percepute şi aplicate strict de către subiecţii rapoartelor pe care dreptul le creează. Pentru îndeplinirea acestui angajament, statul delegă responsabilitatea intrinsecă cetăţenilor săi, subiecte potenţiale ale dreptului internaţional umanitar: în cele din urmă, indivizii, fie ei reprezentanţi ai autorităţilor sau simpli soldaţi, sunt aceia care iau decizii şi le execută, purtând responsabilitatea faptelor lor. Această întreprindere se numeşte implementarea legii, iar în ce priveşte dreptul internaţional umanitar, ea a fost imaginată ca o serie de măsuri şi eforturi concurente şi complementare, cu scopul de a familiariza personalul militar şi civil cu regulile specifice, a constitui structurile şi aranjamentele administrative corespunzătoare, a pregăti personalul necesar în procesul de conformare cu prevederile legii şi a crea condiţiile necesare prevenirii şi pedepsirii încălcării dreptului internaţional umanitar. Articolul de faţă îşi propune să contribuie la identificarea unor variante posibile, necesare sistemului militar în promovarea dreptului internaţional umanitar prin mijloacele specifice educaţiei şi formării profesionale militare.
Cuvinte-cheie: drept internaţional umanitar, integrarea dreptului internaţional umanitar, educaţie militară.

<<Înapoi

Statutul şi rolul societăţilor militare private în conflictele armate - Dr. Petre DUŢU, Aurică ŞERBAN

Astăzi, în teatrele de operaţii, pe lângă forţele militare aparţinând armatelor naţionale, se întâlnesc frecvent societăţi militare private (SMP) care prestează contracost o paletă largă de activităţi şi servicii în folosul participanţilor la conflictul armat. De reţinut că SMP nu se angajează în ducerea propriu-zisă a luptelor între beligeranţi, ci cel mult îşi apără membrii şi obiectivul încredinţat, dacă acestea sunt atacate. În acest scop, ele dispun de armament individual şi de mijloace moderne de luptă. Totodată, ele se deosebesc de mercenari şi mercenariat, prin modul de constituire ca societăţi comerciale, de funcţionare şi angajare în realizarea diferitelor activităţi necombatante şi servicii diverse prestate clienţilor lor.
Cuvinte-cheie: conflict armat, societăţi militare private, implicare, activităţi SMP, motivaţie.

Securitatea comunicaţiilor şi reţelele virtuale private - Dan ANDREESCU

Dezvoltarea explozivă a tehnicii de calcul şi a reţelelor de calculatoare a atras după sine o creştere semnificativă a atacurilor lansate asupra sistemelor informatice. Încă de la apariţia reţelelor de calculatoare s-a pus problema securităţii acesteia, la modul general, iar în mod special, a transmiterii de informaţii sensibile prin intermediul ei, fără ca o terţă persoană să aibă posibilitatea să le folosească sau să le modifice.
Protecţia comunicaţiilor şi a informaţiei a devenit o prioritate în preocupările organizaţiilor, fie ele militare sau nonmilitare, ajungând să devină o cerinţă obligatorie în procesul de proiectare a securităţii unui sistem informatic.
Asemenea exigenţe presupun existenţa unor metode de protejare a infomaţiilor transmise şi de identificare în mod unic a persoanelor care au acces la ele.
Aplicaţii bancare, de genul transferuri sau transmisii de date necesită în mod obligatoriu folosirea semnăturii digitale, a autentificării şi a criptării datelor care se transferă prin intermediul reţelei.
Articolul nostru încearcă să prezinte un domeniu al securităţii comunicaţiilor care este în plină dezvoltare şi care, pe lângă aplicaţiile de tip VPN?, care sunt vârful de lance în lupta cu persoanele răuvoitoare sau curioase care încearcă să altereze, citească sau copieze informaţiile cu un anumit nivel de secretizare, transportate printr-un mediu nesigur, cum este Internetul, se bazează şi pe alte subdomenii, cum ar fi steganografia, criptografia, tunelarea de pachet şi routarea lor pe anumite canale de comunicaţie.
Ca un exemplu de îmbunătăţire a securităţii comunicaţiei prin intermediul reţelelor publice, au fost dezvoltate cele trei implementări prezentate aici, care au apărut cu un unic scop - de a securiza transportul datelor dintre două reţele separate din punct de vedere geografic, ce comunică printr-un mediu ostil.
Cuvinte-cheie: securitate, reţea, virtual, privat, comunicaţie, comunicaţii, calculator, criptare, criptografie, tunelare, tehnologie, confidenţialitate, integritate, acces, internet, intranet, extranet, arhitectură, host, gateway?, ssl, http, https, tcp, ftp, nntp, VPN, IPSec.

<<Înapoi