Impact strategic

Islamul reprezintă nu numai o religie, ci şi o lege care reglementează comportamentul musulmanilor în toate circumstanţele vieţii religioase, politice, sociale şi particulare. Credinţa într-un Dumnezeu unic, creator al lumii, necreat, însoţit de îngeri, care sunt reprezentanţii săi, reprezintă una dintre principalele dogme ale Islamului, acestea fiind expuse în Coran.
Cuvinte-cheie: Islam, pace, credinţă, Coran, religie.

Terorism şi religie la început de secol XXI - Dr. Mircea MUREŞAN

Acţiunea de a identifica, analiza, cunoaşte şi contracara terorismul, indiferent de forma sub care s-ar manifesta, va rămâne totdeauna dificilă şi foarte complicată, întrucât se pare că terorismul va deţine, în cvasitotalitatea cazurilor, iniţiativa strategică, iar eforturile preventive vor fi imense, anevoioase, riscante şi nu totdeauna cu o finalitate previzibilă. Terorismul nu este doar un produs al unei lumi bolnave, mai exact, al unei părţi a unei lumii care se simte lovită, exasperată, disperată, fără şansă şi fără vindecare. El este şi un produs al agresivităţii lumii, al spiritului ei ascuns şi răzbunător. Tocmai de aceea ne-am îndreptat atenţia, în acest articol, asupra terorismului religios. Deşi poate părea o absurditate, astăzi, terorismul în numele religiei a devenit modul predominant al manifestării violenţei politice în lumea contemporană, nefiind însă şi singurul, pentru că naţionalismul şi ideologia rămân în continuare catalizatori ai comportamentului extremist.
Cuvinte-cheie: terorism, religie.

Marea Neagră, potenţială zonă majoră pentru securitatea globală - Dr. Nicolae DOLGHIN

Două din conflictele îngheţate ale Caucazului au dispărut. Au fost conflicte locale şi s-au transformat într-o situaţie ce riscă să genereze conflicte directe între marile puteri. Marea Neagră poate să devină astfel cea mai explozivă zonă geopolitică a lumii. De ceea ce ne-am temut n-am scăpat. În loc să ajungă o regiune a prosperităţii prin cooperare economică aşa cum îşi propunea Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, ea devine locul de unde Rusia reintră cu toate instrumentele de care dispune în jocurile de putere ale lumii. A făcut-o într-un moment când Occidentul este mult mai preocupat de propriile-i probleme şi cînd lumea generează alte realităţi. Este tot o manifestare a globalizării. Indiferent cum vor evolua evenimentele, lumea va fi altfel, mediul de securitateva cunoaşte turbulenţe de altă natură, sfidări pentru întreaga arhitectură de securitate. Pe termen mediu, scena principală pentru ele va fi tot zona Mării Negre, iar ceea ce este mai grav, mi-e teamă că nici NATO, nici UE, nici Rusia nu sunt pregătite cu adevărat să joace.
Cuvinte-cheie: autodeterminare, integritate: integritate teritorială, ONU, Rusia, Georgia, UE, SUA, factorul energetic.

<<Înapoi

Conflictul din Caucazul de Sud provoacă îngrijorarea UE, NATO şi SUA - Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

Crizele şi conflictele îngheţate sau nu, din spaţiul de interes pentru România şi, implicit, pentru Uniunea Europeană, au o configuraţie şi o desfăşurare imprevizibilă. Este foarte posibil ca unele conflicte îngheţate să reizbucnească, iar altele să se finalizeze în soluţii dramatice, întrucât spaţiul de confluenţe eurasiatic nu este gestionat în mod corespunzător. Un conflict încă nerezolvat care, în prezent, a adus Caucazul de Sud în prag de război este conflictul ruso-georgian. Un conflict care a provocat "încordarea" în relaţiile transatlantice şi, de ce nu, o atmosferă tot mai rece şi încordată pe continent, recunoscută şi de trimisul Moscovei la Bruxelles, în opinia căruia "atmosfera încordată de pe continent se aseamănă cu cea din 1914. Georgia, aliat al Statelor Unite, străbătută de conducta petrolieră care face legătura între Baku şi portul mediteranean Ceyhan, din Turcia, susţine, şi după semnarea Acordului de pace, că este "ocupată" de forţele ruse. O situaţie ce determină secretarul de stat american Condoleezza Rice să declare că trupele ruseşti ar trebui să se retragă imediat din zona de conflict, iar locul lor să fie luat de forţe internaţionale neutre de menţinere a păcii. Potrivit cifrelor estimate de experţii în calculul războiului, costurile unei zile de conflict a costat Rusia în jur de 100 milioane de dolari, iar costurile Georgiei pentru o zi de luptă împotriva forţelor din Osetia de Sud şi a armatei ruse aproape 200 milioane de dolari. Se vorbeşte şi de "acuzaţii de vandalism şi jaf" comise de militari, dar şi de faptul că tonele de ajutoare umanitare trimise în Georgia nu au putut fi distribuite din cauza lipsei de securitate. Este cert că stabilitatea în această zonă trebuie să devină o "preocupare internaţională foarte serioasă". Ca şi în trecut, şi acum, Statele Unite, NATO şi UE s-au declarat foarte îngrijorate şi au cerut insistent găsirea rapidă a unei soluţii nonviolente.
Cuvinte-cheie: Caucazul de Sud, Georgia, Abhazia, Osetia de Sud, crize, conflict ingheţat.

Securitatea spaţiului de interes. Reprezentarea psihosocială a securităţii şi Homeland Security în zona Mării Negre - Dr. Alexandra SARCINSCHI

Provocările contemporane, diferite ca natură - precum terorismul, crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă şi migraţia ilegală -, au elemente comune, printre care şi faptul că pun la încercare capacitatea instituţiilor de securitate de a le înfrunta. Prin Homeland Security, se încearcă, în special în zone instabile, precum malul estic al Mării Negre, armonizarea acţiunilor diverselor sectoare, atât naţionale, cât şi internaţionale, astfel încât să fie posibilă adoptarea unei abordări comune în faţa provocărilor adresate unei lumi întregi.
Cuvinte-cheie: Homeland Security, reprezentare psihosocială a securităţii, spaţiu de interes, Marea Neagră.

<<Înapoi

Un rol geopolitic şi geostrategic reînnoit pentru Marea Mediterană - Dr. Florin DIACONU

Marea Mediterană este unul din pivoţii geopolitici şi geostrategici importanţi ai istoriei universale. Conceptul de pivot geopolitic este folosit în sensul propus de Zbigniew Brzezinski, în Marea tablă de şah. Importanţa geopolitică şi geostrategică a Mării Mediterane nu este constantă de-a lungul întregii istorii. Din Antichitate şi până la începutul epocii moderne, relevanţa Mării Mediterane este enormă. Apoi ea scade, din cauza mutării treptate a centrului lumii către Oceanul Atlantic. Dar, încă de la începutul Războiului Rece, importanţa geostrategică a Mării Mediterane creşte din nou, proces care continuă în ritm rapid şi astăzi, în contextul ciocnirii civilizaţiilor şi al războiului global contra terorismului.
Cuvinte-cheie: Marea Mediterană, geopolitică, geostrategie.

Tratatul de la Lisabona şi principiul suveranităţii statelor: câteva comentarii - Mădălina Virginia ANTONESCU

Principiile de drept internaţional trebuie privite ca un ansamblu unitar, afectarea sau restrângerea unuia dintre aceste principii ducând implicit la afectarea întregului corp de ius cogens. Principiile de drept european şi normele juridice, în opinia noastră, chiar dacă reprezintă principii ţinând de o ordine juridică de integrare, nu trebuie considerate izolate sau în afara dreptului internaţional. Dreptul european este un drept regional specific construcţiei europene, dar este, în acelaşi timp, o ordine juridică deschisă dreptului internaţional. Statele membre UE îşi conservă, în cadrul UE, caracterul suveran, deoarece UE nu este încă o federaţie. Astfel, datorită calităţii lor duble, de subiecte de drept european şi subiecte de drept internaţional, statele membre UE se găsesc într-o situaţie legală complicată. În opinia noastră, dreptul internaţional şi principiul suveranităţii ca ius cogens stau în vârful ierarhiei legale a normelor juridice incidente. Astfel, statele membre UE trebuie să respecte, înainte de toate, ius cogens, ca un corp de drept protejând statul pe plan internaţional şi, prin extensie, pe planul relaţiilor juridice din interiorul UE, între statele membre. Obligaţia statelor membre UE, de a respecta ius cogens, indiferent de ordinea juridică (drept european, drept internaţional) unde ele activează, este o obligaţie derivând din caracterul lor suveran. Suveranitatea este o calitate esenţială a statului, care necesită protecţie atât în cadrul unei ordini legale de cooperare, cât şi în cadrul unei ordini juridice de integrare.
Cuvinte-cheie: suveranitate, stat, Uniunea Europeana, tratatul de la Lisabona, ius cogens.

<<Înapoi

Dezvoltarea şi experimentarea principalelor concepte operaţionale în cadrul Alianţei Nord-Atlantice - Crăişor-Constantin IONIŢĂ

Recentele evoluţii tehnico-ştiinţifice care au avut loc în era informaţională au dus la apariţia unei Revoluţii în Domeniul Militar care, cu siguranţă, va schimba modalitatea forţelor militare de ducere a războiului, sprijinite de noi concepte operaţionale şi "un sistem de sisteme", demonstrând superioritatea cognoscibilă a acestor forţe. Pentru a lupta viitoarele războaie, forţele militare trebuie să se transforme drastic sau vor deveni depăşite. Această transformare are, ca fundaţie, o nouă filozofie de gestionare a conflictelor viitoare, denumită "Abordarea bazată pe efecte a operaţiilor" care, alături de "Abordarea manevrieră" şi "Comanda misiunii", vor defini noua abordare a operaţiilor întrunite conduse de NATO.
Cuvinte-cheie: EBAO, manevrier, descentralizare, întrunit.

Securitatea naţională şi dezvoltarea economică - Irina CUCU

În analiza mediului de securitate, unul din principalii indicatori ai evoluţiei acestuia este cel economic. Un stat cu o putere economică mare îşi permite să susţină o armată puternică, să încheie alianţe avantajoase, să îşi menţină un nivel de trai ridicat, să îşi securizeze frontierele.
Cuvinte-cheie: resurse, economic, securitate, energie, protecţia mediului.

Conceptul de "securitate" în legislaţia internă şi internaţională - Mirela ATANASIU

Astăzi, puţini sunt cei ce neagă faptul că securitatea este una dintre problemele principale cu care se confruntă umanitatea. Securitatea ocupă un loc central între preocupările actuale ale gândirii filosofice, întrucât omenirea, care pare incapabilă să coexiste armonios, domină multe din condiţiile ce determină această stare pe diferite niveluri ale organizării sociale: individual, grupal, naţional, regional sau global. Nu poţi determina starea de securitate fără a stabili care sunt ameninţările, pericolele, riscurile şi vulnerabilităţile care o pot influenţa. Chiar şi aşa, este greu să le prevezi pe toate, deoarece permanent apar unele noi, care pot dezechilibra sau schimba tot scenariul acţiunilor de urmat, inclusiv în domeniul normei şi reformei. De aceea, noile dezvoltări ale mediului de securitate fac necesare măsuri de redefinire, reconfigurare şi reconstruire pe noi piloni a dreptului la securitate individuală, naţională şi colectivă şi reglementare a noilor forme de cooperare. Deşi dreptul la securitate pare a fi un drept intrinsec, conţinut în toate tratatele şi acordurile internaţionale, totuşi, lumea evoluează şi realitatea arată că reglementările de ieri nu mai sunt valabile azi, putând deveni chiar nepotrivite pentru mâine.
Cuvinte-cheie: securitate, securitate a individului, securitate umană, securitate societală, securitate a grupului, securitate naţională, securitate colectivă, securitate europeană, securitate globală, securitate prin cooperare, vulnerabilitate, risc, ameninţare, pericol.

<<Înapoi

Provocări în recrutarea soldaţilor profesionişti în Europa - Dr. Tibor SZVIRCSEV TRESCH

După trecerea la o forţă complet bazată pe voluntariat, s-au constatat probleme semnificative în recrutarea personalului suficient şi capabil pentru armata SUA. Cu un efort enorm, aceste probleme au fost rezolvate, pentru o perioadă de timp, în Statele Unite. Dar, în ultimii ani - datorită angajamentelor din diferite operaţiuni din străinătate şi a schimbării valorilor din societatea civilă -, recrutarea are un mai mic succes şi e din ce în ce mai dificil să se ocupe toate posturile. Problema recrutării oamenilor de calitate pare să fie, mai mult sau mai puţin, una universală, şi nu e doar o problemă în SUA. Şi în Europa, armatele se confruntă cu dificultăţi în recrutarea şi menţinerea personalului militar. Motivele sunt multifaţetate: noua presiune pare să fie generată de schimbarea valorilor din societatea civilă. Interesul şi motivaţia intrării în armată sunt în scădere, în special printre cei tineri. Competiţia între piaţa privată şi armată este în creştere, datorită nivelului ridicat de educaţie al tinerei generaţii şi a ratei scăzute a şomajului. În ciuda acestui background, lucrarea de faţă discută succesul şi provocările în recrutarea personalului militar profesionist în Europa. Principala întrebare a acestui articol este cum poate armata să recruteze personal suficient şi de calitate. Datele se bazează pe chestionare, ce au fost trimise oamenilor de ştiinţă şi personalului militar din întreaga Europă. În plus, au fost efectuate interviuri cu experţi din Belgia, Slovenia, Olanda şi Marea Britanie.
Cuvinte-cheie: militari profesionişti, conscripţi, recrutare, voluntari, stimulente.

Siria - obiective strategice şi capabilităţi militare - Marina MUSCAN

Siria este un actor regional important şi, de multe ori, o prezenţă destul de iritantă pentru vecinii săi. Statul sirian deţine o forţă militară semnificativă, care îi permite să îşi menţină influenţa în zonă. Sunt de evidenţiat, totuşi, şi unele puncte slabe, având în vedere că modernizarea armatei se realizează lent, din cauza faptului că acest stat deţine o armată mai mare decât poate să întreţină. Siria a ajuns în lumina reflectoarelor după 2003, întrucât se presupune că deţine arme de distrugere în masă, pe care le poate folosi într-un eventual conflict. Pe lângă forţele militare convenţionale, Siria dispune de forţe paramilitare, care ajută statul să menţină controlul intern şi presiunea asupra Libanului. Regimul politic sirian s-a sprijinit pe forţa militară de-a lungul timpului pentru a păstra integritatea statului şi ordinea internă. Dacă la sfârşitul anilor '80 s-a putut observa o schimbare în politica externă a acestui stat, Siria apropiindu-se de SUA, acum aceasta a luat o direcţie total opusă, prin faptul că regimul lui Bashar se bazează pe forţele paramilitare pentru a menţine ordinea internă şi, în plus, conform datelor israeliene, susţine grupările de insurgenţi. Suportul continuu pe care Siria îl acordă grupărilor teroriste şi faptul că încă se bazează pe forţe paramilitare pentru menţinerea controlului intern ne determină să ne punem întrebarea dacă Siria se apropie din ce în ce mai mult de un stat militarizat.
Cuvinte-cheie: capabilităţi militare, forţe paramilitare, arme de distrugere în masă.

<<Înapoi

Separatismul politic: un efect al globalizării? - Dr. Petre DUŢU

Evoluţia omenirii cunoaşte două tendinţe: globalizarea şi separatismul politic. Ambele sunt fenomene caracterizate de complexitate şi multidimensionalitate şi se află într-o interdependenţă şi interacţiune semnificative. Efectele lor pot fi benefice pentru unii actori statali (guvernele marilor puteri ale lumii, de exemplu) şi nonstatali (societăţile transnaţionale, de pildă), dar nefaste pentru alţii (de regulă, statele pe teritoriul cărora se derulează evenimentele şi grupurile umane implicate direct).
Cuvinte-cheie: separatism, politic, globalizare, efecte, naţionalism, independenţă.

Posibile coordonate ale unui mediu strategic - Dr. Gheorghe VĂDUVA

Fenomenul militar contemporan evoluează pe coordonate imprecise şi chiar haotice, aşa cum evoluează, dealtfel, întreaga societate omenească. Acest fenomen reprezintă, de fapt, o realitate contrastantă, situată undeva între încercările de a se păstra un statu quo militar sau politico-militar - cel de după marea conflagraţie mondială -, etapă deja depăşită din toate punctele de vedere, mai puţin din cel al istoriei şi memoriei colective, şi intenţiile construcţiei unui echilibru strategic fragil, bazat nu pe renunţări şi încredere totală (pentru că aşa ceva este imposibil pe planeta Pământ), ci pe păstrarea şi chiar accentuarea diferenţelor. Din păcate, diferenţele nu sunt construcţii benevole şi binevoitoare, ci efecte ale mileniilor de inegalităţi, de distorsiuni, tensiuni, crize, conflicte şi războaie. Dar lumea aşa este croită, iar schimbarea nu constă în înlăturarea diferenţelor, ci într-un corect şi eficient management al acestora. Fenomenul militar actual nu poate ieşi din determinările istoriei, economiei, finanţelor şi arhitecturii conflictuale de securitate (insecuritate) cu care operează cei ce pot şi pe care o suportă cei ce nu au nicio putere. De aceea, dincolo de faptul că un astfel de fenomen nu poate fi decât complex, complicat, contradictoriu şi foarte periculos, el are şi va avea totdeauna evoluţii imprevizibile, care-l fac temut, greu de înţeles şi foarte greu de gestionat. Politicul, deşi îl generează şi, într-un fel, îl şi gestionează - pentru că fenomenul militar este totdeauna legat de fenomenul politic, fiind efectiv o expresie militară a acestuia - va fi obligat să se modeleze într-un fel pe coordonatele, exigenţele şi cerinţele acestuia, întrucât puterea forţei nu se află în domeniul politic, ci în cel militar, în timp ce forţa puterii se află totdeauna în slujba politicului.
Cuvinte-cheie: mediu strategic, dinamica sistemului militar, RMA, transformare, profesionalizare, expertiză strategică, zone de securitate strategică.

<<Înapoi