Impact strategic

Evenimentul diplomatic de cea mai mare amploare din istoria Alianţei, Summit-ul de la Bucureşti, a readus pe agenda de discuţii a înalţilor reprezentanţi ai statelor membre, dar şi partenere, teme de o importanţă majoră pentru securitatea euro-atlantică. După Summit-ul de la Riga1 , întrunirea de la Bucureşti a fost, de la început, menită a reprezenta o punte de trecere, în pregătirea summit-ului aniversar din 20092. Aflaţi la momentul concluziilor, putem afirma cu certitudine faptul că reuniunea de la Bucureşti din 2-4 aprilie a suscitat un interes deosebit din partea comunităţii internaţionale, reunind, pentru prima oară, într-un cadru extins, toţi factorii cu rol decizional în asigurarea şi prezervarea unui mediu stabil de securitate, în contextul în care ameninţările actuale la adresa acesteia sunt multiple şi difuze.
În ciuda aparentei divizări de opinii din sânul Alianţei, ce a marcat obţinerea consensului pe anumite puncte ale agendei, soluţiile ce s-au impus în final au demonstrat încă o dată existenţa, la nivelul tuturor statelor membre, a unei capacităţi diplomatice constructive, ce a permis rezolvarea diferendelor în spiritul cooperării şi al respectării principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor. Vom puncta, în cele ce urmează, principalele subiecte ce au generat decizii la nivelul şefilor de stat şi de guvern şi implicaţiile acestor hotărâri adoptate consensual. De la extinderea Alianţei Nord-Atlantice la discutarea potenţialului de dezvoltare al unui sistem aliat de apărare antirachetă, în complementarea eforturilor SUA, a transformării apărării, în general, şi a viitorului Afganistanului, prin susţinerea Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), Summit-ul de la Bucureşti a contribuit la rezolvarea unor probleme deosebit de actuale pentru securitatea Aliaţilor şi partenerilor acestora.
Evident, perspectivele deschise ca urmare a deciziilor adoptate cu această ocazie, ţinând cont de contextul securitar specific mediului internaţional actual, lasă loc dezbaterilor şi constituie un adevărat food - for - thought pentru analizele viitoare ale specialiştilor. Ne vom rezuma, însă, în continuare, la a nota evoluţiile pozitive ale NATO, marcate de deciziile Summit-ului de la Bucureşti, pe arii de interes specifice pentru aliaţi şi partenerii lor, încercând, în acelaşi timp, să estimăm direcţia în care Alianţa îşi va desfăşura potenţialul până la următoarea întâlnire la cel mai înalt nivel.
Cuvinte-cheie: NATO, MAP, IPAP, ISAF, KFOR, NRF, Transformarea NATO, securitate.

Strategia pentru Afganistan - Dr. Mircea MUREŞAN

Trenarea prelungită a situaţiei de insecuritate din Afganistan, în pofida unei prezenţe impresionante a forţelor aliate şi partenere, a motivat plasarea acestei probleme stringente pe unul din primele locuri de pe agenda lucrărilor Summit-ului NATO de la Bucureşti, din 2-4 aprilie 2008. Deciziile luate cu acest prilej proiectează Viziunea strategică a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), care va asigura, prin accentele puse, o contribuţie mai amplă la pacea şi reconstrucţia acestei ţări, tradusă printr-un angajament concret şi imediat, ce reprezintă o asumare a unor riscuri majore în planul securizării unei regiuni conflictuale care nu a fost securizată niciodată.
Analiza de faţă se opreşte asupra soluţiilor găsite pentru eficientizarea misiunii ISAF, prin Strategia pentru Afganistan: angajamentul NATO şi al partenerilor de a continua eforturile pe termen lung pentru securitatea şi reconstrucţia ţării, responsabilizarea sporită a afganilor şi întărirea leadership-ului acestora, ajutorul în formarea, instruirea şi dotarea, până în 2010, a unei armate afgane eficace de 80.000 de oameni, un sprijin global al comunităţii internaţionale, conjugând eforturile civile şi militare, o coordonare întărită, o cooperare şi un angajament mai strâns cu vecinii, în special cu Pakistanul, combaterea propagandei extremiste şi ameliorarea comunicării cu opinia publică afgană şi internaţională.
Cuvinte-cheie: cooperare, comunicaţii strategice, terorism, stabilizare, reconstrucţie leadership, parteneriat.

<<Înapoi

Caracteristici de securitate ale regiunii extinse a Mării Negre. Paradigma "securităţii îngheţate" - Marius-Sorin MICLEA

În acest articol, autorul îşi focalizează atenţia asupra schimbărilor produse în cadrul mediului de securitate al Regiunii Mării Negre, în perioada imediat următoare căderii Cortinei de Fier. Abordarea subiectului din punct de vedere al relaţiilor internaţionale este sistemică, urmărindu-se o radiografiere a unor domenii de referinţă pentru comunităţile din regiune. Sunt vizate cinci domenii de importanţă majoră, care, în opinia lui Barry Buzzan, sunt cele mai expuse noilor tipuri de ameninţări survenite ca urmare a schimbării polarităţii la nivel mondial. Este vorba despre domeniile militar, politic, social, economic şi de mediu. Totodată, sunt dezvoltate cercetările altor autori asupra acestei perioade supuse unor schimbări semnificative de după Războiul Rece. Este o etapă a redefinirii identitare a actorilor regionali, dar, totodată, a lipsei de cooperare, a suspiciunilor, a apariţiei unor ameninţări difuze, a competiţiei, dar şi a introspecţiei. Ea cuprinde redefinirea politicii de securitate regionale, în care state aparţinând unor sisteme politice diferite se regăsesc împreună, în cadrul unei noi paradigme de securitate, definită de autor drept "paradigma securităţii îngheţate", ca urmare a similitudinilor avute cu vechea paradigmă de securitate a Războiului Rece.
Cuvinte-cheie : paradigma securităţii îngheţate, paradigma cooperării, Regiunea Extinsă a Mării Negre, Războiul Rece, mediul de securitate, Pactul de la Varşovia, NATO.

Riscul în condiţiile globale ale managementului modern - Dr. Camelia ŞTEFĂNESCU

Amplificarea şi accelerarea schimbărilor economice, sociale, tehnologice, demografice şi de mediu, care au loc la scară globală, aduc în faţa organizaţiilor moderne numeroase şi semnificative provocări, ale căror concretizări se reflectă în noi realităţi, mult mai complexe, generatoare de stări de risc. Aceste situaţii implică, pe de o parte, numeroase condiţionări comportamentale pentru organizaţii, iar pe de altă parte, dau măsura capacităţii unui management performant al riscului, concomitent eficient şi eficace. Prin intenţii şi realizare, această lucrare îşi propune să abordeze problematica riscului în condiţiile managementului modern, sub presiunea fenomenului globalizării, într-o manieră care să aducă un plus de clarificări, prin includerea unor noi concepte, determinări terminologice şi analize proprii acestui domeniu.
Cuvinte-cheie: economie, management modern, managementul riscului.

Cooperarea civil-militară: o nouă paradigmă de asistenţă - Kristin H. COORSSEN

Această lucrare se va centra pe înţelegerea provocărilor cu care se confruntă dezvoltarea misiunilor de Cooperare Civil-Militară (CIMIC) şi cele şapte motive ce îi susţin îndoctrinarea. Lucrarea lui Michael Pugh, ce va fi descrisă pe larg, contribuie la lista celor cinci provocări principale cu care se confruntă CIMIC: (1) "estomparea" graniţelor pentru agenţiile umanitare; (2) rezistenţa filantropilor clasici; (3) posibila punere în pericol a voluntarilor civili; (4) potenţialul compromiterii integrităţii misiunii; (5) nedisponibilitatea unor donatori de a fi asociaţi cu o prezenţă militară. Lucrarea de faţă va susţine că CIMIC este o metodă de succes pentru prevenirea conflictelor mai complexe ce apar în regiunile dominate de musulmani. Risipind miturile legate de provocările menţionate mai sus, lucrarea va susţine că acelea sunt imperfecte şi, pe cale de consecinţă, oferă o cale spre determinarea motivelor pentru care misiunile de tip Cooperare Civil-Militară se vor dovedi a fi o nouă paradigmă de asistenţă, adecvată şi eficientă. Alţi specialişti la care se va face referire sunt Mark Duffield şi T.G. Weiss. Abordarea lucrării va fi prin realismul clasic şi va reitera îngrijorările şi chestiunile pe care se concentrează realiştii în relaţie cu justiţia, influenţa, extremismul religios şi ordinea.
Cuvinte-cheie: CIMIC, conflicte.

<<Înapoi

Corelaţia naţional - colectiv în apărarea României - Dr. Petre DUŢU

Astăzi, se discută puternic asupra corelaţiei dintre apărarea naţională şi apărarea colectivă a unei ţări. Această problemă este valabilă inclusiv pentru statele membre ale unei organizaţii politico-militare.
Apărarea naţională trebuie să fie puternică chiar în cazul în care un stat aparţine unei alianţe politico-militare, cum este, de exemplu, NATO, deoarece puterea colectivă depinde semnificativ de puterea fiecărei ţări membre. De aici, preocuparea constantă a României de a avea o apărare naţională credibilă şi compatibilă cu responsabilităţile asumate în materie de securitate şi apărare colectivă.
Cuvinte-cheie: apărare naţională, apărare colectivă.

Unificarea monetară europeană şi securitatea - Doina MUREŞAN

Securitatea este o funcţie importantă de sistem şi de proces, o condiţie a funcţionării sistemelor şi a menţinerii unui echilibru dinamic necesar convieţuirii într-un mediu complex, totdeauna schimbător, tensionat, competiţional, cu evoluţii complicate şi, de cele mai multe ori, imprevizibile. Securitatea are şi o dimensiune economico-financiară, prin faptul că puterea economică generează securitate, iar sărăcia produce nesiguranţă, nelinişte şi insecuritate. Pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii, în Europa s-a demarat un proces integrativ complex, atât în planul economiei reale, cât şi în cel al economiei monetare. Procesul de unificare economică şi monetară prezintă avantaje vizibile pentru securitatea financiară a Uniunii Europene, asigurând stabilitatea monetară prin adoptarea monedei unice - Euro, care are potenţial de a deveni una dintre principalele valute de tranzacţie pe plan mondial, alături de yen, ducând, în acest mod, la creşterea stabilităţii mediului economic internaţional şi la stimularea comerţului internaţional. În prezent, Uniunea economică şi monetară este un eveniment economic realizat care asigură securitatea economică şi financiară a tuturor statelor Uniunii Europene.
Cuvinte-cheie: vulnerabilităţi, şoc petrolier, liberalizare, monedă unică, interdependenţă.

Provocările contemporane la securizarea graniţelor naţionale - perspectivă militară - Dr. Evgheni MANEV

În cursul ultimilor ani, instituţiile bulgare au lucrat activ la implementarea politicii guvernului în domeniul securităţii şi s-au înregistrat progrese considerabile în zona controalelor de la graniţă, a vizelor, imigraţiei, cererilor de azil, luptei împotriva crimei organizate şi a terorismului.
De aceea, au fost reduse riscurile la adresa securităţii statului şi a fost îmbunătăţită securitatea frontierelor. Accederea Bulgariei în NATO şi UE a crescut responsabilităţile instituţiilor ce asigură securitatea naţională şi ordinea internă, incluzând securitatea graniţelor statului şi protecţia drepturilor de suveranitate ale ţării la mare.
Ţinând cont de circumstanţele actuale la scară regională, europeană şi mondială, Bulgaria a întreprins măsuri pentru constituirea unor controale operaţionale la frontiere, sigure, pentru a-şi asigura securitatea internă şi ordinea publică atât în zonele şi facilităţile de la frontieră, cât şi în zona maritimă a ţării.
Trăsăturile specifice ale mediului de securitate arată că, datorită actualelor schimbări pozitive, nu există o ameninţare a unei opoziţii militare globale. Nu există provocări, riscuri şi ameninţări cu o agresiune militară directă împotriva Bulgariei şi a suveranităţii graniţelor sale naţionale. În plus, cresc responsabilităţile, pentru că Bulgaria este graniţă a UE. Ţara noastră face parte din zona europeană comună de securitate, libertate şi justiţie.
Cuvinte-cheie: securizare, provocări, ameninţări, graniţe naţionale.

<<Înapoi

Necesitatea teoriei securităţii globale - Dr. ing. Eugen SITEANU

În lucrare sunt prezentate argumentele pentru conceperea unei noi teorii care să stea la baza elaborării strategiilor de securitate naţională şi/sau globală, ca strategii de intervenţie în organizările sociale, în scopul stopării degradării condiţiei umane şi a mediului şi transformării existenţei sociale a oamenilor într-o stare de securitate.
Aceste studii şi strategii abordează oamenii nu ca pe simple obiecte, ci ca pe subiecţi ai acţiunilor securizante (salvatoare), care trebuie să fie bine informaţi şi să primească o cultură socială adecvată. În consecinţă, procesele socializante, care sunt cuprinse în strategiile menţionate, trebuie să fie dirijate de educatori ce pot să explice conexiunile dintre existenţa organizărilor sociale şi starea mediului ambiant al Planetei.
Cuvinte-cheie: securitate globală, securitatea naţiunii, interogare procesual-umană, interogare procesual-organică, procese globalizante.

Israel - capabilităţi militare determinate de situaţii conflictuale - Marina MUSCAN

Israelul se află, astăzi, într-o aşa-numită zonă de "shatterbelt", alcătuită din şase puteri regionale - Egipt, Iran, Irak, Israel, Siria şi Turcia. Gradul de fragmentare politică dintre ele şi tensiunea specifică unei asemenea situaţii se vor menţine pentru multă vreme în regiune. Ca urmare a situaţiei tensionate din zonă, Israelul a trebuit să-şi dezvolte capacitatea militară, cu scopul de a întreprinde acţiuni rapide, de scurtă durată, care să îi asigure existenţa. Forţa sa militară este destinată ideii de supravieţuire, într-o regiune în care majoritatea vecinilor apropiaţi manifestă un anume grad de ostilitate. Dar tocmai această forţă militară poate crea o paradigmă a securităţii pentru Israel, care să reaprindă conflictele între el şi vecinii săi.
Cuvinte-cheie: capabilităţi militare, arme nucleare, conflicte.

Mass-media şi terorismul - Cristian DELCEA

Articolul de faţă abordează impactul evenimentului mediatic 11/9 asupra consumatorilor de media, urmărind fenomenul schimbării de atitudine din perspectiva teoriilor social-cognitive (Bandura, 2006; Bongar, 2006; Kellogg, 2007; Goldstein, 2007), social-politice (Post, 2007; Hoffman, 2007; Chomsky, 2002) şi din perspectiva guvernamentală a Statelor Unite ale Americii (Kean, 2007), pentru a surprinde răspunsurile cognitiv-comportamentale ale societăţii civile, în vederea prevenirii formelor selective şi preferenţiale de media emise consumatorilor lor, dar şi instruirea acestora cu privire la managementul informaţiilor receptate cu conotaţie antisocială de tip terorist.
Cuvinte-cheie: terorism, mass media, ad-terorism, psihologie.

Politica europeană de securitate şi apărare. Filozofie, principii, misiuni, prerogative - Sorin VICOL

Lucrarea abordează chestiunea Politicii Europene de Securitate şi Apărare - PESA -, principalul instrument al celui de-al doilea pilon al Uniunii Europene: Politica Externă şi de Securitate Comună. În prima parte, autorul trece în revistă ultimele şase decenii înainte de înfiinţarea PESA, subliniind cele mai importante evenimente care au determinat apariţia sa. În cea de a doua parte, el prezintă principalele organisme implicate în PESA, procesul de luare a deciziilor şi menţionează Grupurile de Luptă ale UE. În final, autorul menţionează Forţa de Jandarmerie Europeană şi enumeră operaţiunile la care UE ia parte.
Cuvinte-cheie: Uniunea Europeană, PESA, operaţiuni.

Un posibil pivot geostrategic eurasiatic - Dr. Gheorghe VĂDUVA

În uriaşa platformă eurasiatică, există două ţări care au o poziţie geografică eurasiatică excepţională: Rusia şi Turcia. Prima este de o anvergură inepuizabilă, cea mai mare ţară din lume, din punct de vedere teritorial şi geopolitic, şi cuprinde cam tot ce este stabil şi natural, cu resurse nebănuite, chiar misterioase, din continentul european şi din cel eurasiatic. Cealaltă este o ţară esenţială, o ţară de sinteză. Prima - uriaşa Rusie - este generatoare de forţă, resurse şi potenţial. Cealaltă - controversata şi izolata Turcie - devine din ce în ce mai mult o ţară de sinteză şi, în acelaşi timp, un spaţiu de o valoare geopolitică şi geostrategică excepţională.
Cuvinte-cheie: parteneriat strategic, geostrategie, Turcia, Rusia.

<<Înapoi