Impact strategic

Regiuni de importanţă strategică recunoscută, ca Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, beneficiază tot mai mult de susţinerea UE în planul securităţii şi dezvoltării. La acestea s-a adăugat, mai recent - şi cu aportul României, devenită, de la 1 ianuarie 2007, membră a organizaţiei europene -, regiunea Mării Negre, căreia Consiliul European i-a dedicat un capitol special în cadrul noii Strategii pentru Asia Centrală. Prezenţa mai activă a UE pe spaţiile respective, îndeosebi în primul semestru al anului curent, când preşedinţia Consiliului Uniunii a fost deţinută de Germania, relevă o creştere a rolului organizaţiei în stabilizarea, dezvoltarea şi securitatea acestora. Prin noua Politică Europeană de Vecinătate (PEV) creionată de preşedinţia germană, UE încearcă să sporească cooperarea pe multiple planuri şi, în primul rând, economic. Chiar dacă analizele specialiştilor întrevăd încă multe elemente neexplorate îndeajuns, aprecierile noastre converg spre concluzia că aşa-zisul concept de PEV Plus include o atitudine mai decisă, extrem de benefică, dar şi vizionară, am accentua noi, la periferia estică, fără să o excludă pe cea sudică, a Uniunii, pentru extinderea securităţii, stabilităţii şi a bunei guvernări dincolo de graniţele sale geografice.

Categorii de riscuri şi influenţa lor asupra resurselor umane - Sanda IORDACHE

Focalizându-şi atenţia asupra zonelor de interes geopolitic şi geostrategic (cu o privire specială spre zonele de interes pentru România), autoarea subliniază că acestea nu au o existenţă detaşată de cea a mediului uman. Puternic influenţat de diversele categorii de riscuri, mediul uman din zonele de interes pentru ţara noastră suportă schimbări semnificative. În realitatea acestui mediu dinamic, complex, imprevizibil, omul îşi asumă riscurile ce rezultă de aici, intră într-o relaţie directă sau mijlocită cu o serie de sisteme şi procese ce se pot constitui în provocări, pericole şi ameninţări, încercând să le diminueze, să le gestioneze sau, în orice caz, să se adapteze la cerinţele şi exigenţele lui conflictuale. Analiza întreprinsă de autoare scoate în evidenţă impactul politicilor de risc asupra resurselor umane, ca şi impactul transformărilor politico-militare din spaţiul euro-atlantic asupra acestora.

Misiunea ISAF, are ea o şansă de reuşită? - Dr. Jan EICHLER

Derularea evenimentelor din Afganistan preocupă comunitatea internaţională. De aceea, aceasta s-a implicat activ şi responsabil în soluţionarea problemelor din această ţară. Misiunea ISAF constituie modalitatea concretă prin care se acţionează în Afganistan pentru stabilizarea situaţiei şi instaurarea păcii. Succesul său depinde de multe variabile şi factori interni şi externi.

<<Înapoi

PESA şi Politica de Apărare şi Securitate a statelor membre ale Uniunii Europene - Dr. Petre DUŢU, Irina POLEANSCHI

Uniunea Europeană, actor economic mondial semnificativ, îşi construieşte un rol politico-militar pe măsură. Ea este profund interesată în gestionarea crizelor şi conflictelor din Europa şi de pe mapamond. În acest scop, UE a iniţiat şi dezvoltă Politica Europeană de Securitate Comună, cu o componentă militară - Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA). PESA pare a avea un impact puternic asupra politicilor naţionale de apărare şi securitate a statelor membre ale Uniunii Europene.

Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu o organizaţie internaţională de integrare - Mădălina Virginia ANTONESCU

Uniunea Europeană este un tip original de sistem politic, în ciuda unor similitudini cu un subiect specific de drept internaţional: organizaţia internaţională de integrare. Acest articol se doreşte de fapt, o abordare juridică despre adevărata natură a Uniunii Europene, prin utilizarea unei comparaţii între această entitate şi organizaţiile de integrare existente în diferite regiuni ale globului. Începând cu o definiţie juridică a organizaţiei internaţionale de integrare din perspectiva dreptului internaţional, de asemenea, definind termenul de "supranaţional", articolul încearcă să realizeze o comparaţie între UE şi aceste noi tipuri juridice de subiecte, din mai multe perspective: actul constitutiv; relaţiile stabilite între statele membre şi organizaţie ca atare; existenţa unui real transfer de drepturi suverane de la statale membre la organizaţie; atribuţiile legislative ale organelor aparţinând organizaţiilor de acest tip şi cele aparţinând Uniunii; caracterul supranaţional al dreptului acestor tipuri de organizaţii internaţionale; regimul lor legal de dizolvare; existenţa unei cetăţenii supranaţionale; autonomia instituţională a organizaţiei în relaţie cu statele membre etc.

Euroregiunile - cale pentru asigurarea unităţii şi diversităţii Europei - Dr. Silviu NEGUŢ, Dr. Liviu Bogdan VLAD, Marius Cristian NEACŞU

O Europă a regiunilor poate fi văzută şi interpretată în foarte multe feluri. Acest studiu încearcă să demonstreze că euroregiunile, acest tip aparte de regiuni transfrontaliere, reprezintă una dintre modalităţile efective de sprijinire a construcţiei europene. Regionalismul este abordat nu în sensul fragmentării ("fragmente ale Europei", cum susţin unii autori), ci, din contra, în cel al "apropierii" regiunilor (în sensul atenuării discrepanţelor/?diferenţelor de orice natură), în vederea netezirii căii spre integrarea europeană. Autorii scot în evidenţă elementele care susţin importanţa euroregiunilor prin prisma devenirii europene:?? a) contribuie la reducerea încordării şi la menţinerea stabilităţii în zonă; b) ajută la depăşirea moştenirii istorice negative; c) duc la surmontarea dificultăţilor economice; d) euroregiunile contribuie la pregătirea ţărilor care vor să-şi lege destinul de viitorul Europei, respectiv de Uniunea Europeană.

<<Înapoi

Proiectarea fluxului informativ - Victor BOBOC

Articolul încearcă să prezinte unele aspecte-cheie privind modul în care este văzut în prezent fluxul informativ într-o structură de informaţii militară. Pornind de la ciclul informativ, articolul se focalizează mai puţin asupra unui ciclu funcţional tipic pentru o structură J2 şi se axează mai mult asupra modului în care fluxul informativ poate influenţa performanţele respectivei structuri. Din perspectiva cercetărilor, articolul se concentrează asupra unor concepte noi, proiectate astfel încât să permită optimizarea fluxului de informaţii şi să sporească funcţionalitatea structurală a respectivei structuri J2. În afara algoritmilor ce pot fi aplicaţi astfel încât să se îmbunătăţească fluxul de informaţii, articolul precizează, totodată, cum acest flux poate influenţa conţinutul unei structuri J2.

Războiul Bazat pe Cunoaştere (Războiul Cognitiv) - Dr. Eugen SITEANU

Plecând de la interesul mai recent arătat în mediile de cercetare ştiinţifică universitară americane pentru sintagma "război bazat pe cunoaştere", în rândurile de faţă se subliniază rolul decisiv al cunoaşterii şi avansului acesteia în context strategic militar şi politic, din perspectiva lucrului în reţea, care conduce la performarea gândirii în operaţie şi în luptă, prin utilizarea în reţeaua de informare a unor instrumente intelectuale ce asigură câştigarea şi menţinerea superiorităţii cognitive.

Iniţiativa de Apărare Strategică a SUA şi colapsul comunismului în URSS - Dr. Dorel BUŞE

În noiembrie 1980, Ronald Reagan a fost ales preşedinte şi a iniţiat o politică externă agresivă, demonstrând supremaţia incontestabilă şi invulnerabilitatea SUA. Într-un discurs din 8 martie 1983, a denunţat imperiul sovietic, considerându-l "un imperiu al răului", al cărui sfârşit era aproape, iar pe 23 martie, acelaşi an, şi-a anunţat intenţia de a dezvolta o apărare strategică împotriva rachetelor sovietice. URSS devenise prea slabă pentru a pune la încercare această potenţială vulnerabilitate. Astfel, politica militară a preşedintelui american şi programul său de înarmări au forţat URSS la sufocare, sovieticii recunoscând falimentul economic şi incapacitatea de a mai concura cu SUA.

<<Înapoi

Indicii de putere şi intenţiile strategice ale Coreii de Nord - Marina MUSCAN

Un alt stat cu o evoluţie surprinzătoare în regiunea Asia-Pacific este Coreea de Nord, deoarece a reuşit să supravieţuiască unor provocări majore venite atât din interior cât şi din exterior (căderea Zidului Berlinului, destrămarea URSS, încheierea Războiului Rece, foamete, dezastre naturale, moartea lui Kim Il Sung), şi, prin programul său nuclear, a reuşit să ajungă în atenţia întregii comunităţi internaţionale. Deşi s-a confruntat cu foamete şi dezastre naturale în anii '90, deşi se confruntă cu un deficit economic aproape constant în ultimii zece ani, deşi deţine resurse naturale în scădere şi are serioase probleme în domeniul agriculturii, Coreea de Nord a reuşit, până în prezent, să contrazică toate prezicerile cu privire la disoluţia sa. Prin intermediul politicii nucleare, a ajuns în atenţia întregii comunităţi internaţionale şi, ca urmare a forţei sale militare, reprezintă un risc pentru oricare dintre vecinii săi. Astfel încât niciunul dintre aceşti vecini nu presupune că, la o eventuală intervenţie în forţă, Coreea de Nord va capitula în linişte, ci, din contra, poate produce o "dezordine" pe care niciunul dintre ei nu este dispus să o "cureţe". Coreea de Nord supravieţuieşte într-o zonă cu vecini puternici, graţie unei imagini de putere şi iraţionalitate pe care şi-a creat-o la nivel internaţional, ca urmare a factorului de putere reprezentat de puterea militară şi ca urmare a politicii sale de înarmare nucleară.

Politica şi strategia statului - Dr. Jaroslaw GRYZ

Articolul se concentrează pe posibilitatea statului de a conduce politica şi strategia într-un mediu social, prin modelarea sa în funcţie de o viziune, misiune şi scop - scopuri care definesc structurile autorităţilor statului, şi, într-un final, prin abilitatea sau lipsa abilităţii de a contracara ameninţări, de a face faţă provocărilor, de a profita de pe urma oportunităţilor existente şi potenţiale. Aria activităţilor întreprinse, întinderea lor în timp şi spaţiu decid dacă statul este capabil sau incapabil să îşi îndeplinească misiunea, aceea de a asigura existenţa şi dezvoltarea societăţii; urmeze o viziune definită a statului şi a societăţii, modelând, astfel, existenţa şi dezvoltarea dorită; creeze şi îndeplinească sarcini definite, care sunt îndreptate spre asigurarea existenţei şi dezvoltării sale. Statul, ca entitate a puterii politice, este un imperativ al unei politici şi strategii imediate şi pe termen lung a celor care îi influenţează forma şi natura. De aceea, modalitatea de asigurare a existenţei şi dezvoltării statului, în condiţii sociale şi politice în schimbare, depinde, în mare măsură, de abilitatea de a crea şi implementa strategia, ca formă de îndeplinire a politicii, pe termen lung, care îşi are rădăcinile în valorile, nevoile, interesele şi scopurile, care, la bază, ar trebui să derive din aspiraţiile societăţii. Articolul de faţă reflectează asupra rolului politicii şi strategiei în modelarea statului. Se referă la teoria problemei, arătând modalităţile - metodele prin care se modelează politica şi strategia statului. Punctele de vedere exprimate în materialul de faţă se concentrează pe: stat, politica şi strategia sa, rolul revizuirii strategice pentru îndeplinirea lor; importanţa politicii şi a strategiei pentru stat; chestiunea stabilirii (formulării) politicii şi strategiei; concluzii, pentru Polonia, ce rezultă din consideraţii. Rezultatul consideraţiilor este de a arăta o imagine relativ complexă a formulării politicii şi strategiei şi a rolului lor în modelarea statului.

<<Înapoi