1[22]/2007

 

Cuprins

 

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ

Transformarea şi extinderea NATO - Dr. Mircea MUREŞAN, Doina MUREŞAN
Actualitate şi perspective privind operaţiile în sprijinul păcii - Dr. Gheorghe MINCULETE, Gabriel-Tiberiu BUCEAC

GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI
Geopolitica resurselor energetice strategice. Resursele energetice strategice - Dr. Silviu NEGUŢ, Marius Cristian NEACŞU, dr. Liviu Bogdan VLAD
Resursele energetice. Consecinţe în domeniul securităţii - Cristian BĂHNĂREANU

NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI
Polonia vis-a-vis de Uniunea Vest-Europeană şi de instrumentele militare europene - Dr. Janusz SOLAK
Conceptele de asigurare a securităţii - domeniu de coordonare, cooperare şi competiţie al instituţiilor de securitate europene - Pascu FURNICĂ
Securitatea umană şi calitatea vieţii în contextul integrării europene a României - Dr. Petre DUŢU

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Securitate, noi provocări. "Need to know" versus "need to share" - Victor BOBOC
Politica cehă de apărare. Cadru instituţional şi documente - Dr. Libor FRANK, Dr. Josef PROCHÁZKA
Dezvoltarea politicii de securitate şi apărare a Republicii Slovace - Elemir NECEJ
De la Agenţia japoneză de apărare la Ministerul nipon al apărării - (re)naşterea unei puteri militare - Iulian PÎRVAN
Managementul securităţii naţionale prin securitate colectivă - Dr. Eugen SITEANU, Marian SANDU
Sistemul siguranţei militare - prezent şi perspectivă - Cornel CUCU

SOCIETATE INFORMAŢIONALĂ. PACE ŞI RĂZBOI
Considerente privind războiul în gândirea politică românească şi străină - Dr. Dorel BUŞE

 

ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI
Irakul după aproape patru ani de război - Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

EVENIMENT STRATEGIC
Noua politică energetică a UE - Vasile POPA

PUNCTE DE VEDERE
Umbre şi umbrele asimetrice - Dr. Gheorghe VĂDUVA

NOTE DE LECTURĂ
Informaţiile militare în contextul de securitate actual - C.C.
Psihologia terorismului. Studiu psihologic asupra teroriştilor - I.C.

AGENDA CSSAS
Activităţi ale CSSAS ianuarie-martie 2007 - Irina CUCU
În atenţia autorilor

 

 

 

 

 

 

Transformarea şi extinderea NATO - Dr. Mircea MUREŞAN, Doina MUREŞAN

Procesul de reexaminare globală a rolului şi misiunilor NATO, declanşat la prima reuniune a responsabililor cu transformarea, desfăşurată la 13 septembrie 2006, la sediul Comandamentului Aliat pentru Transformare de la Norfolk, s-a materializat, ulterior, la Summit-ul de la Riga, din 28-29 noiembrie, într-o analiză riguroasă a transformării organizaţiei, în condiţiile securităţii mondiale în schimbare şi ale riscurilor erei postbipolare, ca fundament al pregătirii operaţionale şi efi cacităţii structurilor euro-atlantice. Acest aspect important, în principal, alături de cel al "politicii uşilor deschise" a Alianţei, este tratat în materialul de faţă.

Actualitate şi perspective privind operaţiile în sprijinul păcii - Dr. Gheorghe MINCULETE, Gabriel-Tiberiu BUCEAC

Schimbările radicale în arhitectura de securitate mondială, intervenite la sfârşitul mileniului trecut, odată cu dispariţia pericolului confruntării Est-Vest, şi la începutul secolului XXI, în urma atentatelor din septembrie 2001 asupra SUA, s-au succedat cu rapiditate. Fragmentările politice şi geografi ce ale spaţiului continental, îndeosebi cel european, menţinerea sau reactivarea unor tensiuni latente la nivel statal şi interstatal, înscrierea unor state în fenomenul amplu al globalizării au avut un impact puternic asupra mediului de securitate internaţional. Apariţia unor noi riscuri şi ameninţări la adresa securităţii lumii moderne a impus o nouă abordare a modului de răspuns la crizele emergente. Problemele de prevenire şi reglementare a conflictelor şi crizelor rezultate ca urmare a acestor schimbări au devenit prioritare în politica externă a comunităţii mondiale. Drept urmare, s-a intensifi cat cooperarea statelor în cadrul organismelor internaţionale sau regionale de securitate. ONU, OSCE, precum şi alte organisme internaţionale au impus o revitalizare a proceselor complexe de gestionare a păcii la nivel global.

Geopolitica resurselor energetice strategice. Resursele energetice strategice - Dr. Silviu NEGUŢ, Marius Cristian NEACŞU, dr. Liviu Bogdan VLAD

The Strategic Energetic Resources - Geopolitical considerations. Oil is not a simple word or a resource like any others. It defines another category of resources - the geo-strategic ones. On the other hand, it defines our civilization, the civilization of 20th-21st centuries. The most part of what we use everyday: electricity, fuel, transportation, plastics, pills, paint, clothes, even food, in a way, derives from oil. This is the resource that has launched many international conflicts. Oil is the most important geo-strategic resource.

Resursele energetice. Consecinţe în domeniul securităţii - Cristian BĂHNĂREANU

Încă de la începuturile sale, exploatarea resurselor energetice s-a intersectat cu disputele de putere pe scena internaţională şi cu diversele forme de război local, regional sau mondial. În studiul de faţă vom face o analiză a rolului pe care îl joacă resursele energetice, în special petrolul şi gazele naturale, în crizele şi conflictele începutului de mileniu, ţinând cont de "jocul" şi interesele actorilor implicaţi în această "goană după aurul negru".

 

<<Înapoi

Polonia vis-a-vis de Uniunea Vest-Europeană şi de instrumentele militare europene - Dr. Janusz SOLAK

Politica Poloniei faţă de Uniunea Europei Occidentale (UEO) şi instrumentele europene adecvate de apărare, neconsultându-se cu nimeni, pune aliaţii Poloniei într-o situaţie difi cilă, stârneşte contradicţie şi uimire. După ce Polonia, împreună cu Spania, a blocat Constituţia Uniunii, au apărut temeri că Polonia în viitor poate să blocheze votarea şi să contracareze planurile Uniunii Europene în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC).
În loc să devină un participant activ al discuţiei preia tactica de observare a americanilor şi devine dependentă de decizia Washingtonului, care condiţionează ca, în niciun caz, politica "europeană" să nu poată fi îndreptată împotriva NATO. Strategia "ambivalentă" a Poloniei (sub aspectul politicii şi al securităţii - orientarea deplină spre SUA, sub aspectul economic - aşteptarea ajutorului multilateral din partea UE) nu aduce profi turile scontate. Pe de o parte, slăbeşte poziţia Poloniei pe arena internaţională, iar pe de alta - per saldo - devine rentabilă atât în concepţia obiectivă a stării de raţiune poloneză, cât şi în senzaţia subiectivă a cetăţenilor.

Conceptele de asigurare a securităţii - domeniu de coordonare, cooperare şi competiţie al instituţiilor de securitate europene - Pascu FURNICĂ

Acest articol analizează conceptele de securitate ale NATO, OSCE şi UE, pentru a identifi ca elementele comune şi ceea ce le diferenţiază, modul cum cele trei organizaţii internaţionale abordează domeniul. Scopul demersului nostru este de a demonstra că există numeroşi factori ce pot facilita cooperarea Alianţei Nord-Atlantice, a UE şi OSCE în întărirea securităţii europene. În acest sens, sunt prezentate documentele prin care organizaţiile respective defi nesc acest concept şi statuează modul de aplicare a lui în practică.

Securitatea umană şi calitatea vieţii în contextul integrării europene a României - Dr. Petre DUŢU

Securitatea umană şi calitatea vieţii sunt două aspecte ale realităţii cotidiene. Ele sunt interdependente şi dependente de mediul de securitate naţional, regional şi global. O înaltă securitate umană cere o bună calitate a vieţii. La rândul său, o bună calitate a vieţii cere asigurarea securităţii umane. Toată lumea caută atât o bună calitate a vieţii, cât şi o înaltă securitate umană.

Securitate, noi provocări. "Need to know" versus "need to share" - Victor BOBOC

Articolul încearcă să expună pe scurt o nouă problematică apărută în domeniul folosirii produselor de informaţii în teatrele de operaţii sau în sprijinul unor misiuni NATO la care participă şi ţări PfP sau chiar cu care nu există decât acorduri bilaterale de cooperare în îndeplinirea unor misiuni. Pe lângă aspectele legate de unele neajunsuri privind aplicarea unor principii noi de utilizare în comun a informaţiilor în teatrele de operaţii, articolul încearcă să facă o scurtă descriere a situaţiei din punct de vedere doctrinar, dar şi a efectelor negative ce pot fi induse de inexistenţa unor precizări clare în domeniu. Autorul încearcă, de asemenea, să propună şi unele soluţii pentru depăşirea acestor neajunsuri, în special prin introducerea unor noi criterii de evaluare a capabilităţilor unor structuri de asigurare informativă a eşaloanelor dislocate în diferite misiuni NATO. Concepţia de utilizare în comun a unor resurse de informaţii este folosită de autor pentru a sublinia nu numai unele aspecte ale acestui proces insufi cient adaptat la realitatea operativă a teatrelor de operaţii actuale, ci şi unele implicaţii privind structurile de coordonare şi conducere a operaţiilor informative în diferite zone, precum şi implicaţiile asupra securităţii structurilor militare.

 

<<Înapoi

Politica cehă de apărare. Cadru instituţional şi documente - Dr. Libor FRANK, Dr. Josef PROCHÁZKA

Acest articol refl ectă concluziile discuţiilor purtate în cadrul unui workshop bilateral între membri ai Institutului de Studii Strategice din Universitatea de Apărare din Brno (Republica Cehă) şi ai Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I" din Bucureşti (România), desfăşurat la Bucureşti, la 9 noiembrie 2006. Subiectul principal s-a concentrat pe actuala defi niţie dată politicii de apărare, în cele două state, şi modul în care aceasta se refl ectă în documentele strategice şi conceptuale. Materialul de faţă îşi propune să explice atât cadrul documentar care stă la baza apărării cehe şi a politicii de securitate, cât şi rolurile, relaţiile, drepturile şi obligaţiile organismelor constituţionale de la cel mai înalt nivel în procesul creării şi punerii în aplicare a acestor politici (în special poziţiile Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului şi altor instituţii importante).

Dezvoltarea politicii de securitate şi apărare a Republicii Slovace - Elemir NECEJ

Gândirea elitei slovace în domeniul militar, al apărării şi, în special, al securităţii, a trecut prin diferite stagii de dezvoltare de-a lungul existenţei Republicii Slovace. În primii ani, atitudinile faţă de NATO şi Uniunea Europeană nu erau clarifi cate. După 1994, politica externă, respectiv, politica de securitate şi apărare a Republicii Slovace (RS) a devenit, mai mult sau mai puţin, speculativă, şi, în consecinţă, Slovacia s-a trezit într-un val de procese de integrare. Alegerile parlamentare din 1998 au produs o schimbare care a semnifi cat consolidarea situaţiei politicii interne şi schimbări în caracterul politicii externe şi de securitate. Conform unei evaluări realiste a poziţiei internaţionale a Republicii Slovace, s-a formulat o strategie de integrare cu două scopuri principale. Primul scop a fost acela de a reconstrui încrederea şi de a întări cooperarea cu statele membre NATO şi ale Uniunii Europene, iar cel de-al doilea a fost reprezentat de obţinerea statutului de membru al ambelor structuri. Primul ţel a fost atins în 2002, când Slovacia a fost invitată să înceapă discuţiile de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, iar celălalt a fost atins la 29 martie 2004, când ţara a devenit membră NATO, respectiv, 1 mai 2004, când a devenit membră UE.

De la Agenţia japoneză de apărare la Ministerul nipon al apărării - (re)naşterea unei puteri militare - Iulian PÎRVAN

Sfârşitul Războiului Rece, destrămarea URSS, cronicizarea ameninţărilor asimetrice, globalizarea sau ascensiunea irezistibilă a Chinei nu reprezintă singurele "surprize strategice" ale ultimilor ani. După 60 de ani de "penitenţă" şi letargie, gigantul militar japonez începe să se trezească şi să scruteze viitorul cu o atitudine mult schimbată, în pofi da reticenţei vecinilor săi. Specialiştii apreciază că impactul unei asemenea reorientări, alături de revizuirea politicii externe a Japoniei şi reconsiderarea statutului său internaţional, va fi spectaculos şi va schimba grila de analiză geopolitică a Asiei.

Managementul securităţii naţionale prin securitate colectivă - Dr. Eugen SITEANU, Marian SANDU

Securitatea naţională se asigură fi e direct, prin securitate colectivă, fi e indirect, prin intermediul managementului securităţii. În materialul de faţă, se explică modul în care managementul securităţii poate contribui substanţial la realizarea securităţii naţionale prin securitate colectivă.

Sistemul siguranţei militare - prezent şi perspectivă - Cornel CUCU

În contextul geostrategic actual, când războiul a căpătat noi forme, necesitatea dezvoltării capabilităţilor Sistemului Siguranţei Militare este indisolubil legată de sensul transformărilor Armatei României şi participării ei la misiuni internaţionale alături de Alianţă. În demersul nostru vom urmări dezvoltarea abilităţilor structurale pentru fundamentarea deciziilor factorilor de conducere politico-militari, comandanţilor etc. cu date şi informaţii necesare cunoaşterii permanente a situaţiei, pentru obţinerea succesului şi contracararea noilor ameninţări ce afectează mediul de securitate actual.

Considerente privind războiul în gândirea politică românească şi străină - Dr. Dorel BUŞE

Aşa cum afi rma celebrul teoretician politicomilitar american, John Mearsheimer, în politica internaţională "raporturile dintre state sunt raporturi de forţă" iar "istoria relaţiilor internaţionale este istoria luptei pentru hegemonie". Paradigma realistă privind teoria relaţiilor internaţionale este întărită de materialul brut oferit spre analiză de istoria omenirii. Acesta ne prezintă războiul ca fiind o constantă persistentă şi importantă a istoriei. Plecând de la acest crud adevăr, toţi gânditorii politici reprezentanţi, români sau străini, au încercat cuprinderea în cuvinte, explicarea logică şi prevenirea în practică a acestui controversat fenomen social. În fi losofi ile proprii, aceştia au descris războiul într-o paletă vastă de la "o forţă a raţiunii", la Hegel, până la "o tragedie a vieţii", la Nicolae Iorga. Odată cu evoluţia ştiinţei şi dezvoltării în ritm accelerat a tehnologiei de ultimă oră, a societăţii globale, formele de manifestare şi ducere a războiului s-au modifi cat şi diversifi cat dar acesta rămâne încă o realitate iar pacea universală un deziderat.

Irakul după aproape patru ani de război - Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

Deşi dictatorul Saddam Hussein a fost înlăturat de la putere, presa internaţională consemna, la mai bine de trei ani de la declanşarea intervenţiei militare în Irak, că situaţia nu este cu mult mai bună. Au fost investiţi peste 700 de milioane de dolari, iar în teren, în zona capitalei irakiene, acţionează aproape 36.000 de militari, poliţişti, trupe speciale şi agenţi de securitate. Cu toate acestea, situaţia de securitate din Bagdad pare scăpată de sub control. Supus unor noi tensiuni, Irakul continuă să fi e scena unor atentate sângeroase, în pofida măsurilor sporite de securitate adoptate în capitala irakiană. Tot mai multe persoane, dar şi militari şi poliţişti irakieni, îşi pierd viaţa nu numai în Bagdad, ci şi în diferite alte oraşe ale ţării. Atentatele, răpirile, asasinatele şi atacurile împotriva armatei americane s-au înmulţit semnificativ, iar violenţele interconfesionale între comunităţile şiită (majoritară) şi sunnită (minoritară) s-au intensifi cat, după bombardarea, la 22 februarie 2006, a unui mausoleu şiit din Famarra1.


Umbre şi umbrele asimetrice - Dr. Gheorghe VĂDUVA

Într-o împrejurare în care se discuta, între altele, şi despre războiul asimetric, cineva a avut o intervenţie foarte categorică: "Ce război asimetric? Ce e acela? Câte tipuri de războaie o să mai găsiţi voi pe lumea asta? Asimetric în raport cu ce?" Desigur, pe lumea aceasta orice poate fi negat şi orice poate fi afi rmat. Dar astfel de întrebări care, în esenţă, neagă războiul asimetric, sugerând că războiul nu poate fi altceva decât o confruntare violentă, armată, care pune în operă o decizie politică, nu pot primi un răspuns tot atât de tranşant precum sunt ele. Mai întâi, pentru că, într-o formă sau alta, aproape toate războaiele din lume au fost asimetrice sau au avut etape profund asimetrice. Asimetria a fost, din toate timpurile, căutată şi chiar cultivată. Întreaga lucrare "Arta războiului" a lui Sun Tzî, ca şi "Arthashastra" indianului Kautylia, nu este altceva decât un sistem coerent şi convingător de aplicare a unei filosofii a principiilor sau, mai exact, a realităţilor asimetriei în confruntările dintre diferite entităţi. Aceste lucrări, care sunt valabile şi chiar aplicabile şi azi, dezvoltă un inteligent şi complex mod de a gândi şi de a face războiul, de a trage maximum de avantaje de pe urma lui, cu pierderi cât mai puţine şi costuri cât mai mici, de a folosi războiul ca instrument şi nu ca scop şi cu atât mai puţin ca scop în sine. Este mult mai avantajos să găseşti metoda cea mai potrivită pentru a-l determina pe adversar să cedeze fără luptă, să accepte un fapt împlinit, să fi e pus în situaţia de a nu putea reacţiona sau, mai mult, să fi e convins că războiul (chiar şi cel de apărare) ar fi o greşeală şi că diferendul poate avea şi alte căi de rezolvare, decât să declanşezi nişte ostilităţi care se vor solda cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi de valori şi, în afară de aceasta, vor intra în memoria colectivă ca un fapt care va trebui, odată şi odată, răzbunat.

 

 

 

<<Înapoi