Impact strategic

Lumea în care trăim se transformă şi se redimensionează continuu. Strategiile de confruntare se înlocuiesc cu strategii de parteneriat, exprimate în cooperare economică, politică, acţiuni de gestionare internaţională a crizelor şi conflictelor. Unul dintre spaţiile în care se manifestă pregnant această tendinţă este cel al regiunii extinse a Mării Negre, spaţiu al oportunităţii strategice, ce trebuie să se caracterizeze prin prosperitate, stabilitate şi securitate. Includerea regiunii extinse a Mării Negre în sistemul euro-atlantic poate consolida, pe de o parte, temelia acestui sistem şi ar putea proteja, pe de altă parte, sistemul împotriva ameninţărilor viitoare la adresa păcii şi stabilităţii, ceea ce reprezintă în opinia noastră prioritatea momentului.

Ameninţări şi conflicte în spaţiul OSCE - Dr. Mircea MUREŞAN, Simona MALEŞCU

În interiorul spaţiului OSCE, ameninţările şi formele de conflict cunosc o permanentă transformare, natura lor fiind foarte diversă. Instrumentele folosite de organizaţie pentru rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de conflict potenţiale sunt multiple şi se vede tot mai clar că eficienţa scăzută a demersurilor proprii derivă din extinderea sarcinilor şi restrângerea posibilităţilor financiare, precum şi din obstrucţia exercitată de unele state membre, prin folosirea dreptului de veto în adoptarea deciziilor importante. O relansare a activităţii OSCE impune mai multă voinţă de acţiune şi implicare din partea statelor spaţiului, îndeosebi a celor mari, eforturi de întărire a acesteia, de sporire a cooperării organismelor de securitate, demersuri mai hotărâte în folosirea permanentă şi de durată a unor mijloace coordonate politic de către toate statele membre, aşa cum prevede Carta Europeană a Securităţii.

<<Înapoi

Dinamismul unui triptic totdeauna complex: politică-strategie-tactică - Dr. Gheorghe VĂDUVA

Putem vorbi oare de o dinamică a tripticului politică-strategie-tactică? Este acest triptic, ca entitate, atât de des şi, mai ales, atât de surprinzător schimbător, aşa cum este politica sau cum sunt atâtea şi atâtea alte activităţi şi evenimente din complicata şi, adesea, imprevizibila viaţă a oamenilor, a comunităţilor şi, în general, a entităţilor umane? Răspunsul, desigur, nu poate fi decât afirmativ, chiar dacă, nolens, volens, asemenea întrebări generează totdeauna îndoieli şi incertitudini. Deşi strategia este, în esenţa ei, o modalitate de punere în operă a unei decizii - de regulă, a unei decizii politice -, iar acest lucru presupune flexibilitate şi chiar fluiditate, ea nu poate fi lipsită nici de o structură de rezistenţă care-i conferă durabilitate, anduranţă şi stabilitate, nici de elemente şi componente care se combină fractal şi aleator, dându-i mereu o arhitectură specifică, forţă artistică şi personalitate. Putem oare considera tactica - în calitatea sa de temei al oricărei strategii şi, în cele din urmă, al oricărei politici - un vârf de lance a acestui triptic ce devine din ce în ce mai mult consonant şi indestructibil?

Globalizare şi decizie politică şi militară - Dr. Eugen SITEANU

Globalizarea este un proces complex şi dinamic, cu multiple faţete - pozitive şi negative -, în funcţie de deciziile luate de mai marii lumii, care ar putea ajuta omenirea să se dezvolte într-o nouă arhitectură internaţională de securitate, într-o lume a păcii. Dar, în acest proces, oamenii trebuie să se respecte reciproc şi să accepte coexistenţa cu toate religiile şi culturile şi, mai ales, să lase deoparte ceea ce-i separă, pentru a pune accentul pe ceea ce-i aseamănă. Astăzi, dar mai ales în viitorul apropiat, societatea globală va avea capacitatea de a înţelege necesitatea luării unor decizii globale, prin structurile de decizie globală, pentru a soluţiona problemele globale ale omenirii.

<<Înapoi

Resursele naturale - obiect al unor ample dezbateri internaţionale - Dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

În ultimul deceniu, în procesul de formulare de către statele lumii a politicii lor externe a fost nevoie de acordarea unei mai mari atenţii problemelor legate de resursele naturale. Motivele principale: în primul rând, atât economiile dezvoltate, cât şi cele în curs de dezvoltare depind din ce în ce mai mult de resursele energetice, iar, în al doilea rând, întrucât epuizarea acestora din urmă este un fenomen real. În acest context, posesia, disponibilitatea şi utilizarea efectivă a resurselor naturale, în special a celor energetice, reprezintă o sursă de tensiuni, crize şi chiar conflicte. Din aceste motive, resursele naturale reprezintă obiectul unor ample dezbateri internaţionale, ce urmăresc să rezolve problemele legate, pe de o parte, de existenţa lor, iar pe de altă parte, de împărţirea acestora.

Politici şi interese energetice în spaţiul Mării Caspice - Elena-Dana FRUNZETI

Ultimele evoluţii de pe scena politică şi a relaţiilor economice din spaţiul CSI au demonstrat importanţa resurselor energetice într-o lume globalizată şi, totuşi, dependentă de un număr relativ mic de furnizori de energie. Lucrarea de faţă îşi propune o reluare a principalelor elemente ce conferă importanţă strategică regiunii Mării Caspice şi a Caucazului şi a confruntării actuale de interese şi strategii ale marilor actori internaţionali implicaţi economic, politic sau militar în regiune. În prima parte, articolul face o trecere în revistă a relevanţei strategice a regiunii Mării Caspice, pornind de la problematica resurselor de petrol şi de gaze naturale şi descriind parametrii în care se derulează noul mare joc strategic în regiune. A doua parte a lucrării include o caracterizare a profilului actorilor ce se confruntă în regiune, de la state naţionale la organizaţii internaţionale. O importantă parte este alocată trecerii în revistă a intereselor şi strategiilor principalilor jucători ce pot fi identificaţi ca deţinând un rol strategic în regiune: SUA, F. Rusă şi Uniunea Europeană. Partea finală a lucrării este consacrată concluziilor.

<<Înapoi

Războiul economic în economia de piaţă- Irina CUCU

Globalizarea înseamnă mai mult decât simple relaţii comerciale, deşi, în ultimul timp, totul a devenit un bun supus vânzării. În vreme ce actorii principali ai expansiunilor trecute erau cei statali, în prezent ei sunt întreprinderi şi mari corporaţii industriale şi financiare care au drept scop dominarea lumii şi pentru aceasta se folosesc de orice mijloace. După căderea blocului comunist, perioada de tranziţie de la o economie centralizată la o economia de piaţă a devenit totodată o perioadă de extensie a războiul economic.

România la intrarea în UE. Ocazii - provocări - rezerve - D. MANIKA

Între schimbările intervenite în ultima perioadă în Europa de Sud-Est, se înscrie şi faptul că România a aderat la NATO şi se află la intrarea în UE. Ca membră NATO, aceasta beneficiază de securitate şi oferă securitate. Poziţia sa geografică, trecerea axelor de transport european peste teritoriul său, ca şi resursele remarcabile de care dispune, fac din România o ţară atractivă pentru Alianţă, dar şi pentru UE, care asigură, la rândul ei, condiţii de prosperitate, pace şi siguranţă, ce se cer valorificate corect, prin realizarea unui echilibru între Provocări şi Ocazii

Globalizare, integrare regională şi interes naţional Dr. Petre DUŢU

Interesul naţional este finalitatea esenţială urmărită de orice stat. Globalizarea şi integrarea regională, fenomene corelative, complexe şi multidimensionale, răspund imperativelor interesului naţional. De aceea, statele lumii se implică activ, voluntar, conştient şi concertat în derularea lor.

Factorii de insecuritate ai lumii contemporane Cristian BĂHNĂREANU

Nordul şi Sudul par a avea viziuni diferite asupra provocărilor la adresa securităţii - unul preocupat de terorism şi armele de distrugere în masă, celălalt de problemele grave ale sărăciei şi subdezvoltării. Noii factori de insecuritate ai lumii moderne, precum terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele nesoluţionate, criminalitatea, cele privind mediul ş.a.m.d., alături de fizionomia noilor conflicte, precum disputele etnice, războiul de gherilă sau alte conflicte de intensitate scăzută, au determinat schimbări ale organizării şi structurii forţelor, modului de acţiune, tehnicii şi mijloacelor de luptă.

<<Înapoi

Stările de securitate şi insecuritate naţională- Mirela ATANASIU

Lumea se află într-o perioadă de transformări continue şi profunde, ca urmare a trecerii de la un tip de organizare la altul, complet diferit şi pe cu totul alte baze decât cel anterior. Această realitate determină o stare de vulnerabilitate a societăţilor la o multitudine de riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii lor. Mai mult, se asistă la un proces complex de reconstrucţie a identităţii culturale, etnice şi religioase. Acest proces se caracterizează prin două tendinţe majore: efectul de falie şi efectul de confluenţă. Există spaţii în care se manifestă fie doar unul din efecte, fie ambele simultan, ceea ce poate conduce la apariţia unor stări asimetrice acute. Scopul politicii de apărare naţională este acela de descurajare a oricărei agresiuni la adresa statului, iar în cazul producerii acesteia, prezervarea prin mijloace militare a intereselor naţionale fundamentale.

România interbelică şi strategia sa de apărare a spaţiului aerian naţional - Dr. Constantin-Ion MARINESCU

Trăsătură esenţială, definitorie a întregii gândiri şi acţiuni politice şi militare române de-a lungul istoriei, aspectul defensiv este caracteristic, evident, şi în dezvoltarea aviaţiei sale. Dimensiunea strategică defensivă este prezentă şi în epoca noastră, în noul context definit de apartenenţa României la NATO. Misiunile la distanţă, în afara spaţiului aerian român, implică doar o componentă logistică (transportul trupelor de menţinere a păcii în/din teatrele de operaţii şi suport logistic general). În perioada interbelică, pe aceleaşi coordonate strategice consecvent defensive, România a devenit o ţară cu o contribuţie importantă în domeniul aviaţiei.

<<Înapoi

Un viitor spaţiu de prosperitate, stabilitate şi securitate: Euroregiunea Mării Negre - Vasile POPA

Începutul anului care premerge integrarea României în marea familie a popoarelor Europei marchează un pas înainte, decisiv, al politicii externe româneşti, prin impunerea, pe firmamentul ideilor şi acţiunilor de edificare democratică regională, a consacrării zonei Mării Negre ca "spaţiu de cooperare reală, în cadrul unui proces multilateral, susţinut de partenerii europeni, ce poate consolida funcţionarea principiilor şi valorilor democratice în statele din zonă", stabilitatea şi securitatea continentului. Demersurile se plasează în dimensiunea generoasă a obiectivelor incluse în mandatul ţării noastre la Preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, responsabilitate care se întinde pe perioada noiembrie 2005 - mai 2006. Acest mandat, recunoscut ca o oportunitate pentru sporirea contribuţiei României la consolidarea mandatului politic al Consiliului Europei, la întărirea stabilităţii şi securităţii Europei şi continuarea procesului de reunificare a acesteia, are ca obiective: promovarea standardelor democratice şi a bunei guvernări, intensificarea protecţiei generale a drepturilor omului pe continent, inclusiv în zone în care sistemele existente nu sunt încă eficiente; dezvoltarea de societăţi integratoare, prin sprijinirea diversităţii şi a dialogului între regiuni şi culturi; intensificarea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene. Momentul-cheie de propulsare a iniţiativei la care vom face referire îl reprezintă reuniunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), de la sfârşitul lui ianuarie a.c., în cadrul căreia şeful statului român a adus în discuţie necesitatea demarării Proiectului Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa (CPLRE) privind crearea unei Euroregiuni a Mării Negre, ca activitate dedicată "promovării democraţiei la nivel local şi, de aici, a consolidării fundamentului pe care se susţine întreg edificiul democratic regional".

Prospeconomie militară - determinări şi perspective pentru o economie a sistemului de managemente în domeniul militar- Dr. Maricel POPA

Analizând sistemul militar ca sistem economic şi luând în calcul funcţiile logistică şi financiar-contabilă ale acestuia, ce determină planificarea şi utilizarea resurselor specifice necesare atingerii obiectivelor stabilite, propunem o nouă şi modernă abordare economico-managerială în generarea şi utilizarea resurselor, prin disciplina denumită prospeconomie, altfel spus economia managementului, demers ştiinţific ce va conduce la optimizarea proiectării şi administrării oricărui sistem.

<<Înapoi

Războiul informaţional şi armele neconvenţionale - Dr. Massimo MAURO

În articol sunt prezentate armele neconvenţionale care pot fi folosite în războiul informaţional şi evaluate implicaţiile strategice şi consecinţele utilizării armelor de către actorii nonstatali. Sunt subliniate, de asemenea, ameninţarea reprezentată de aceste arme şi măsurile de prevenire a lor. În note se arată de ce metodele convenţionale de neproliferare nu sunt eficiente în faţa acestei ameninţări.

Ad-terorismul ca mijloc de evocare a emoţiilor negative Cristian DELCEA

Plecând de la studiile ad-terorismului (Wilkinson, 1977; Martha, Middletown & Wesleyan, 1983; Wardlaw, 1989; Wieviorka, 1993; Wilkinson, 1997; Ganor, Ehrlich, Garcin-Morrou, 1983; Shay, 2002; Silver, 2002; Chermak, 2003; Delcea, 2004; Toma, 2004; Odorogea, 2004; Angheluş şi Vescan, 2005) efectuate de-a lungul anilor de către cercetători, am supus analizei critice abordările şi teoriile asupra ad-terorismului, iar ca finalitate a acestei analize am realizat un experiment pentru a surprinde efectul emoţional negativ al publicului, ca şi consumator media şi disfuncţionalitatea cognitiv-comportamentală în urma terorii mediatizate.

<<Înapoi