1[14]/2005

 

Cuprins

 

ARGUMENT

Sensul transformării

ACTUALITATEA POLITICO-MILITARĂ
Globalizare, integrare, dezvoltare - pilonii unei lumi durabile - General prof. univ. dr. Mircea MUREŞAN

GEOPOLITICI ŞI GEOSTRATEGII PE TRAIECTORIA VIITORULUI
Globalizarea şi raportul dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională - CS II dr. Petre DUŢU
Modificări în arhitectura globală de securitate - General de brigadă (r) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN
Marele Orient Mijlociu - entitate sau zonă de falie? - General de brigadă (r) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA
Implicaţiile geopolitice ale fenomenului financiar contemporan - Colonel prof. univ. dr. Vasile MARIN
Două concepte pentru zona extinsă a Mării Negre: „vecinătatea prietenoasă“ şi „parteneriatul pentru securitate“ - Dr. Paul DUŢĂ
Stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre - Alina BUZĂIANU
Reflecţii asupra credibilităţii şi respectului dreptului internaţional - Locotenent-colonel Gheorghe TĂTARU

NATO ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: POLITICI, STRATEGII, ACŢIUNI
Transformarea structurii de comandă şi de forţe a NATO - Alina AMZICĂ, Adina SAVA, locotenent-colonel Pascu FURNICĂ
Superioritatea acţiunilor militare de tip Joint - Locotenent-colonel Crăişor IONIŢĂ
Originea şi perspectivele disensiunii transatlantice - Locotenent-comandor Alfred VASILESCU
Consideraţi despre poziţia şi rolul Consiliului de Miniştri în etapa constituţională - Mădălina-Virginia ANTONESCU
Mizele adoptării Constituţiei Europene în România - Cristina VINTILESCU
Constituţia Europeană. Da sau Nu? - Mirela ATANASIU

SECURITATE ŞI STRATEGIE MILITARĂ
Vulnerabilităţile şi provocările economico-financiare - General-maior Constantin NĂSTASE

Cerinţe operaţionale ale apărării nucleare, biologice şi chimice în etapa actuală - General de brigadă dr. Nicolae Popescu, maior Viorel STAMIN
„Câinele de pază“ în lesă. Reflecţii asupra regulilor de angajare - Colonel R.M. EITING, locotenent-colonel J.S. van DUURLING (Olanda)
Reflectarea dreptului operaţional al conflictelor armate în principiile acţiunii întrunite - Colonel prof. univ. dr. Ion DRAGOMAN
Gestionarea situaţiilor de criză din teatrele de operaţii - Colonel (r.) CS Vasile POPA
Mentenanţa în operaţiile multinaţionale din Afghanistan şi Irak - Colonel ing. Vasile AIOANEI
Necesitatea consolidării securităţii la începutul secolului XXI - Colonel (r.) prof. univ. dr. Eugen SITEANU
Calitatea vieţii - indicator al stării de securitate - CS Alexandra SARCINSCHI
Combaterea crimei organizate - viziunea ONU - Ana-Maria PAPUC

SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ. PACE ŞI RĂZBOI
Elaborarea politicilor şi strategiilor de protecţie a informaţiilor în condiţiile integrării României în structurile euro-atlantice - Colonel Ion CIOBANU
Lumea virtuală - vector de progres sau de distrugere? - Inginer Dan BROASCĂ

ANALIZE, SINTEZE, EVALUĂRI
Infrastructurile critice. Riscuri şi vulnerabilităţi în contextul european - Prof. univ. dr. ing. Adrian V. GHEORGHE

PUNCTE DE VEDERE
Evoluţiile lexicale şi conceptuale, vectori ai transformării - Colonel (r) CS I dr. Grigore ALEXANDRESCU

TERORISM. RĂZBOI ÎMPOTRIVA TERORISMULUI
Implicarea internaţională a organizaţiilor teroriste în secolul XXI - General de flotilă aeriană dr. Ion-Aurel STANCIU

NOTE DE LECTURĂ
Studii de securitate şi apărare, vol. 2
Studii de securitate şi apărare vol. 3
Premii pentru lucrări ştiinţifice

AGENDA CSSAS
Activităţi ale CSSAS ianuarie-martie 2005

 

 

 

Globalizare, integrare, dezvoltare - pilonii unei lumi durabile - General prof. univ. dr. Mircea MUREŞAN

Sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul celui actual a fost şi este încă marcat semnificativ de prezenţa a două procese complexe şi dinamice - globalizarea şi integrarea. Ele evocă interdependenţa şi interacţiunea progresivă în dezvoltarea societăţilor umane. Această dublă tendinţă este mult mai evidentă în domeniile economic şi politic, decât în celelalte sectoare de activitate, deoarece permit participarea largă a actorilor, efectele lor sunt mai uşor de perceput, iar atenţia tuturor este îndreptată cu precădere spre ele, pentru că fac parte din cotidian.

Globalizarea şi raportul dintre securitatea naţională şi securitatea internaţională - CS II dr. Petre DUŢU

Globalization, as a complex and dynamic phenomenon, exerts a significant influence both on the relation between the national and international security and on each component involved in this relation. That is why some specific attributes to the national state and the ones connected with its citizens’ security are part of the international community competence.

Modificări în arhitectura globală de securitate - General de brigadă (r) prof. univ. dr. Constantin-Gheorghe BALABAN

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost martorul unor răsturnări dramatice în politica mondială. Dezintegrarea Tratatului de la Varşovia, prăbuşirea regimurilor comuniste totalitare şi, apoi, destrămarea Uniunii Sovietice – în viziunea lui Z. Brzezinski, ultima treaptă în ascensiunea rapidă a Statelor Unite ca singura şi prima putere cu adevărat mondială - erau previzibile la începutul anilor ‘90, dar s-au produs mai repede decât era de aşteptat. Mai puţin previzibile au fost consecinţele lor pe diferite planuri, mai ales pe plan politico-strategic, al raportului de forţe
şi al securităţii statelor din zonă. Supremaţia mondială a Statelor Unite ale Americii este acum unică prin întindere şi caracter, iar statutul Americii, ca primă putere a lumii, este puţin probabil să fie contestat de vreo putere individuală. Situaţia geopolitică a lumii este schimbată profund faţă de cea existentă cu câteva decenii în urmă. Evoluţiile sociale, economice, ştiinţifice, demografice, de mediu ori de altă natură sunt, de asemenea, semnificativ deosebite, iar starea de securitate globală şi regională este şi ea total schimbată faţă de ultimul deceniu al secolului trecut. Începutul secolului XXI deschide o nouă eră în politica internaţională, în care securitatea şi, implicit,
competiţia pentru afirmarea şi consolidarea noilor actori în jocul puterii mondiale ocupă locul central în determinarea evoluţiei lumii şi stabilirea noii ordini mondiale internaţionale. În Europa, principalii jucători vor continua să fie Franţa şi Germania, suficient de puternice şi sigure pe sine pentru a exercita o influenţă în interiorul unei regiuni mai largi. Mai mult, ele se consideră îndreptăţite să reprezinte interesele europene în relaţiile cu Federaţia Rusă, Germania susţinând „marea opţiune a unei înţelegeri bilaterale speciale cu Rusia”.

 

<<Înapoi

Marele Orient Mijlociu - entitate sau zonă de falie? - General de brigadă (r) CS I dr. Gheorghe VĂDUVA

În funcţie de mulţi factori, dintre care nu lipsesc interesele marilor puteri şi, de ce nu, responsabilităţile acestora (asumate sau impuse), s-au folosit şi se mai folosesc încă noţiunile de Orient Îndepărtat sau Extremul Orient, Orient Apropiat şi Orient Mijlociu. Nu ştim dacă o astfel de împărţire s-a justificat cândva, se justifică în momentul de faţă sau se va justifica vreodată altfel decât printr-o sau dintr-o anumită perspectivă geopolitică. Ştim însă că şi astăzi, în jurul acestui spaţiu, sau al acestor spaţii (în situaţia în care ele nu sunt privite şi tratate ca o entitate), se centrează şi se concentrează o mare parte din marile probleme ale acestei lumi. De ce? Ce are lumea Vestului, a Sudului sau a Nordului cu Orientul? Nu de acolo răsare soarele energiei şi vitalităţii ei? Greu de răspuns. Şi, mai ales, greu de judecat, dacă ieşi din prejudecăţi, şi de înţeles, dacă doreşti cu adevărat să înţelegi.

Implicaţiile geopolitice ale fenomenului financiar contemporan - Colonel prof. univ. dr. Vasile MARIN

Una dintre problemele deosebit de importante ale lumii contemporane este cea legată de existenţa, evoluţia şi circulaţia banilor. Ca fenomen istoric, banii îşi au originea în vremuri îndepărtate, apariţia lor fiind determinată de o consistentă viaţă economică a societăţii omeneşti. Forma, dimensiunile şi materialul din care sau realizat banii au fost determinate de nivelul de cultură şi civilizaţie, de etapa istorică în care se găsea o societate sau alta.

Două concepte pentru zona extinsă a Mării Negre: „vecinătatea prietenoasă“ şi „parteneriatul pentru securitate“ - Dr. Paul DUŢĂ

Esenţa regionalismului este inexistentă în Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN), chiar dacă există o percepţie economică a acestui concept (care constă într-o percepţie răspândită a elementului economic ca fiind promovat prin cooperarea regională în Marea Neagră). Marea Neagră poate fi cu greu percepută ca o regiune. Nu există un spirit al regionalismului în diferitele dimensiuni ale cooperării regionale în statele riverane şi chiar în regiunile aceluiaşi stat. Cooperarea regională şi subregională nu este văzută ca una din priorităţile de politică externă. Chiar şi atunci când se tratează această problematică, ea este un aspect complementar al integrării europene şi euro-atlantice.

 

<<Înapoi

Stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre - Alina BUZĂIANU

Într-o perioadă relativ scurtă, Marea Neagră a devenit o regiune prioritară pentru marile puteri ale lumii şi pentru principalele structuri internaţionale şi regionale. Extinderea NATO şi a Uniunii Europene au transformat regiunea într-o zonă strategică de interes primordial pentru Occident. Apropierea NATO de ţărmul Mării Negre aduce Alianţa in vecinătatea Orientului Mijlociu şi sporeşte capacitatea acesteia de a contribui la procesul de pace şi de securitate din regiunea Mării Negre. Concomitent, prin „Strategia de securitate europeană” care este pe punctul de a fi desăvârşită, UE a creat mai multe oportunităţi pentru desfăşurarea în zona Mării Negre a unui întreg set de misiuni „cu un nivel de intensitate scăzut” .Astfel, viaţa internaţională a regiunii Mării Negre, monotonă timp de 45 de ani, a devenit dintr-o dată plină de evenimente politice, economice şi sociale complexe. Această importantă schimbare le-a acordat elitelor politice din aceste ţări o binevenită ocazie de a-şi regândi relaţiile reciproce şi de a începe să construiască noi legături multilaterale.

Reflecţii asupra credibilităţii şi respectului dreptului internaţional - Locotenent-colonel Gheorghe TĂTARU

Uimitoare este natura planetei albastre. Multe din realizările cu care omul se laudă că ar fi creaţia minţii sale se regăsesc în natură. Privit plastic, fenomenul securitate este asemeni multor opere ale naturii, foarte sensibil şi efemer, dar cu o extraordinară capacitate de regenerare.

Transformarea structurii de comandă şi de forţe a NATO - Alina AMZICĂ, Adina SAVA, locotenent-colonel Pascu FURNICĂ

Fără nici un dubiu, vechiul NATO, cu structura sa integrată de comandă, a fost o organizaţie de succes, dar scopul pentru care a fost proiectat a fost să se opună ameninţării exercitate de Uniunea Sovietică şi Tratatul de la Varşovia. În noul mediu strategic de securitate, în care riscurile sunt multidimensionale şi transnaţionale, NATO a trebuit nu numai să îşi adapteze concepţia privind securitatea în Europa şi în zonele din vecinătatea apropiată sau îndepărtată, ci şi instrumentele la dispoziţie pentru a răspunde acestor ameninţări. În acest sens, noua structură de comandă şi de forţe a NATO este dovada tangibilă că voinţa politică de schimbare a existat. Iar această dorinţă de schimbare a fost manifestată, pentru prima dată, la Summit-ul de la Londra din 1990, când Consiliul Nord-Atlantic a solicitat Comitetului Militar propuneri privind restructurarea acestui domeniu.

 

<<Înapoi

Superioritatea acţiunilor militare de tip Joint - Locotenent-colonel Crăişor IONIŢĂ

‘Când o echipă este trimisă pe teren, specialiştii din cadrul acesteia îşi dau tot interesul pentru obţinerea succesului. Fiecare caută să dea tot ce are mai bun, întrucât atât echipa, cât şi ceilalţi membri, precum şi structura care i-a trimis, contează pe priceperea sa ca să obţină succesul…Toţi membrii trebuie să înţeleagă că sunt parte a unei echipe, o mică structură joint, care luptă pentru a învinge… Acesta este viitorul.’ Colin L. Powell – Şeful Comitetelor Întrunite ale Statelor Majore ale S.U.A.

Originea şi perspectivele disensiunii transatlantice - Locotenent-comandor Alfred VASILESCU

Viitorul vestului depinde în mare măsură de unitatea sa.

Consideraţi despre poziţia şi rolul Consiliului de Miniştri în etapa constituţională - Mădălina-Virginia ANTONESCU

Formularea din Tratatul de la Nisa/2000 se menţine şi în art. 22 al Proiectului de Constituţie Europeană, reflectând o poziţie moderată a constructorilor europeni în stabilirea schemei instituţionale din Uniune. Nevoia de reformă nu pare, din această perspectivă, atât de pregnantă încât să rezerve Parlamentului European rolul primordial într-un suprastat sau o federaţie bazată pe o democraţie reprezentativă la nivel european.

Mizele adoptării Constituţiei Europene în România - Cristina VINTILESCU

După numeroşi ani de discuţii şi controverse, Consiliul European de la Bruxelles din 18 iunie 2004 a hotărât adoptarea Constituţiei Europene. Aprig dezbătut şi negociat, textul Constituţiei a făcut obiectul acordului – mai mult sau mai puţin ferm – al celor 25 de state participante, reunite în această formulă pentru întâia oară după ultima extindere a Uniunii Europene de la 1 mai 2004.

Constituţia Europeană. Da sau Nu? - Mirela ATANASIU

Constituţia reprezintă legea fundamentală a unui stat sau a unui grup de state. Ca urmare, Constituţia Europeană trebuie să conţină prevederi care să răspundă necesităţilor comunităţii europene. Constituţia trebuie să fie întocmită ţinând cont de câteva repere: instituţiile utilizate şi competenţele lor, politicile interne şi externe stabilite, metodele de implementare, valorile susţinute, drepturile cetăţenilor. Aceasta va defini contextul în care Uniunea Europeană are competenţe, fără a înlocui constituţiile naţionale ale statelor „bătrânului continent”.

 

<<Înapoi

Vulnerabilităţile şi provocările economico-financiare - General-maior Constantin NĂSTASE

Lumea se reconstruieşte într-un spaţiu de nesiguranţă, stres şi instabilitate. Aproape tot ce se întreprinde poartă, deopotrivă, amprenta incertitudinii, sau a unor certitudini limitate, dar şi pe cea a speranţei. Incertitudinile sunt un rezultat, speranţa este un proiect. Toate acestea ţin, deopotrivă, de realităţi, interese, proiecte şi, adesea, de iluzii.

 

Cerinţe operaţionale ale apărării nucleare, biologice şi chimice în etapa actuală - General de brigadă dr. Nicolae Popescu, maior Viorel STAMIN

„…Alianţa este din nou ‘back in business’ … Pentru că terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă şi aşa-numitele state falimentare ne fac să ne confruntăm cu provocări pe care le putem domina numai prin cooperarea transatlantică.” Jaap de Hoop SCHEFFER - secretarul general al NATO

„Câinele de pază“ în lesă. Reflecţii asupra regulilor de angajare - Colonel R.M. EITING, locotenent-colonel J.S. van DUURLING (Olanda)

Tema regulilor de angajare (ROE) se bucură de un interes crescut, nu doar în cadrul forţelor armate olandeze – interes vizibil atât în situaţiile practice, în timpul operaţiunilor şi exerciţiilor, în centrele de pregătire, cât şi în literatura de specialitate. Acesta nu este însă un fenomen foarte nou.

Reflectarea dreptului operaţional al conflictelor armate în principiile acţiunii întrunite - Colonel prof. univ. dr. Ion DRAGOMAN

Evoluţia fenomenelor internaţionale ale ultimilor ani focalizează întreaga atenţie asupra aspectelor juridice ale desfăşurării de forţe armate. Fără a fi un remediu absolut al catastrofelor umanitare pe care le provoacă războiul, dreptul internaţional umanitar revine mereu în atenţia opiniei publice şi a specialiştilor încercând să fixeze limitele tehnice unde necesităţile războiului trebuie să se oprească în faţa exigenţelor umanităţii.

 

<<Înapoi

Gestionarea situaţiilor de criză din teatrele de operaţii - Colonel (r.) CS Vasile POPA

Eveniment ce deţine, după unii specialişti, ca principale caracteristici: constituirea unui punct de dezvoltare în fluxul evenimentelor, impunerea necesităţii luării unei decizii, punerea în joc a valorilor fundamentale ale cel puţin unui actor şi luarea deciziei în timp foarte scurt, criza este un lanţ de situaţii neprevăzute cărora operaţiile multinaţionale de stabilitate sunt obligate să le dea, în timp scurt, o soluţionare adecvată.

Mentenanţa în operaţiile multinaţionale din Afghanistan şi Irak - Colonel ing. Vasile AIOANEI

În ultimele trei decenii ale secolului trecut şi în primii ani ai acestui secol, conflictele apărute în diverse zone ale lumii, fie că sunt între diferite ţări sau între facţiuni de pe teritoriul acestora, sunt foarte numeroase şi au caracteristici noi, în care acţiunile de război clasice se împletesc cu cele de tip terorist.

Necesitatea consolidării securităţii la începutul secolului XXI - Colonel (r.) prof. univ. dr. Eugen SITEANU

Conform teoriei generale a sistemelor (TGS), securitatea (naţională, regională şi mondială), ca sistem mare, se bazează pe o teorie interdisciplinară care rezultă din interacţiunea sistemelor politico-militar, economic, social, cultural, ştiinţific etc., deoarece atât teoria securităţii, cât şi practica asigurării securităţii – indiferent de nivelul lor – sunt influenţate şi determinate permanent de teoria şi practica politică, militară, economică, socială, culturală, diplomatică, juridică etc. Ca urmare, schimbările şi tendinţele din politică, artă militară, economie, ştiinţă, tehnologie, cultură etc. se vor reflecta, într-un fel sau altul, şi în securitatea naţională, continentală sau internaţională.

Calitatea vieţii - indicator al stării de securitate - CS Alexandra SARCINSCHI

Securitatea, la orice nivel, are ca subiect omul, care transcende toate graniţele. În acest caz, ceea ce ar trebui să fie subliniat în studiile de securitate, însă nu în exclusivitate, este tocmai securitatea individului sau, aşa cum o denumesc unii specialişti, securitatea umană.

 

<<Înapoi

Combaterea crimei organizate - viziunea ONU - Ana-Maria PAPUC

În prezent, crima organizată reprezintă una dintre ameninţările non-militare majore la adresa securităţii şi stabilităţii globale. ,,Crima organizată iese în evidenţă între noile ameninţări la adresa păcii şi securităţii. Ea subminează eforturile de dezvoltare susţinută şi respectul pentru domnia legii”.

Elaborarea politicilor şi strategiilor de protecţie a informaţiilor în condiţiile integrării României în structurile euro-atlantice - Colonel Ion CIOBANU

Complexitatea tipurilor de atacuri, a direcţiilor şi a cauzelor de insecuritate determină complexitatea şi ierarhizarea tipurilor de protecţie şi presupune integrarea acestora într-o strategie fundamentată pe evaluarea riscurilor insecurităţii şi a cheltuielilor totale privind măsurile de securitate.

Lumea virtuală - vector de progres sau de distrugere? - Inginer Dan BROASCĂ

Naţiunile care vor şti cum să îşi construiască sistemele informatice într-un mod care să ia în considerare încă de la început siguranţa informaţiilor vor fi acelea care vor reuşi în secolul XXI. Iar diferenţa între reuşită şi eşec va fi măsurată, de cele mai multe ori, în termeni de o magnitudine la care încă nu ne putem gândi. Iată adevărata importanţă a lumii virtuale în viaţa fiecărui individ şi, nu în ultim rând, în viaţa fiecărei structuri statale, inclusiv a celei militare.

Infrastructurile critice. Riscuri şi vulnerabilităţi în contextul european - Prof. univ. dr. ing. Adrian V. GHEORGHE

Lumea dezvoltată a ajuns, în sfârşit, la o concluzie unică: societăţile noastre sunt mult mai fragile şi, prin urmare, mult mai vulnerabile. Infrastructura critică (IC) capătă din ce în ce mai multă importanţă, sistemele şi bunurile, fizice sau virtuale, devin vitale pentru oricare stat sau alianţă, astfel încât incapacitarea sau distrugerea lor pot avea un puternic impact asupra securităţii, economiei, siguranţei şi sănătăţii populaţiei sau oricărei combinaţii a acestora.

Evoluţiile lexicale şi conceptuale, vectori ai transformării - Colonel (r) CS I dr. Grigore ALEXANDRESCU

Profund cunoscător al limbii române şi neîntrecut mânuitor al cuvintelor, poetul naţional Mihai Eminescu, când a analizat importanţa exprimării verbale în viaţa unui popor, a ajuns la concluzia că limbajul este „măsurariul civilizaţiunii”. În cadrul acestuia, stratul cel mai nou al lexicului, neologismele şi conceptele pe care le codifică, reprezintă indicatorul cel mai sugestiv al menţinerii unei limbi. Îmbogăţirea continuă a vocabularului este rezultatul unui sistem de gândire mobil care, azi, trebuie să răspundă adecvat la provocările unei lumi în curs de globalizare.

Implicarea internaţională a organizaţiilor teroriste în secolul XXI - General de flotilă aeriană dr. Ion-Aurel STANCIU

Evoluţiile situaţiei internaţionale din ultima perioadă evidenţiază o recrudescenţă a terorismului, dovedită atât de extinderea ariei geografice de manifestare, cât şi de diversificarea obiectivelor promovate, a metodelor şi mijloacelor folosite, precum şi a gamei ţintelor vizate de entităţi care iniţiază, planifică, organizează, susţin ori înfăptuiesc acte teroriste.

 

 

<<Înapoi