Impact strategic

Perioada de după încheierea Războiului Rece a fost marcată în abordările problematicii securităţii şi apărării de o relativă confuzie conceptuală şi, cu toate că literatura de specialitate a înregistrat tot mai multe tomuri, articole şi alte lucrări, situaţia nu pare a fi rezolvată. Schema conceptuală propusă cuprinde termeni (repere conceptuale) care să permită aprofundarea problematicii securităţii şi mediului de securitate dintr-o perspectivă unitară în dimensiunea sa temporal-spaţială, prin prisma cauzalităţii şi renunţarea la metafore.
Cuvinte-cheie: paradigmă; cauzalitate; spaţiu; timp; securitate; siguranţă; apărare; factor de risc; provocare; risc; pericol; ameninţare.

Spaţiu şi securitate - dimensiunea europeană, Dr. Marius Ioan PISO, Liana Anca RACHERU, Iulia SIMION

Rolul pe care spaţiul l-ar putea juca în ce priveşte securitatea şi apărarea a fost intuit încă din perioada Războiului Rece, când cele două mari puteri implicate credeau că spaţiul are potenţialitatea de a deveni viitorul mediu al confruntărilor armate. De atunci, comunitatea internaţională a început să depună eforturi pentru a reglementa activităţile statelor în spaţiu. Acordurile SALT I şi SALT II, START I şi START II au constituit doar începutul.
Lucrarea de faţă descrie şi analizează principalele preocupări ale UE în ce priveşte dimensiunea spaţială a securităţii. De asemenea, trece în revistă principalele documente care tratează această problemă, dar şi cadrul instituţional în care sunt elaborate.
Cuvinte-cheie: securitate; apărare; UE; ESA; EDA; PESA; PESC.

<<Înapoi

Spaţiul - domeniu de importanţă strategică pentru NATO, Niculae TABARCIA, Dr. Dan STROESCU

Serviciile care presupun utilizarea spaţiului au devenit o parte integrantă a vieţii noastre de zi cu zi. Utilizatorii civili, industriali, guvernamentali şi militari au devenit dependenţi de servicii, cum ar fi prognoza meteorologică, navigaţia globală şi comunicaţiile satelitare. Din punctul de vedere al NATO, are o importanţă strategică. Situaţiile de criză actuale şi viitoare presupun utilizarea eficientă a unor combinaţii de capabilităţi terestre, aeriene, maritime şi spaţiale. Sistemele spaţiale sunt dezvoltate deoarece furnizează o capabilitate care poate realizată numai din spaţiu, dar şi pentru că ele constituie, prin comparaţie cu alte metode, cea mai eficientă soluţie din punctul de vedere al costurilor implicate.
Cuvinte-cheie: riscuri; ameninţări; tehnologie; confruntări asimetrice; putere spaţială; sistem spaţial; putere militară.

Modificarea dimensiunii spaţio-temporale a acţiunilor militare într-o societate globalizată, Dr. Teodor FRUNZETI

Acţiunea militară a cunoscut, cunoaşte şi va cunoaşte, în continuare, ample modificări pe toate dimensiunile sale. Totuşi, dimensiunea sa spaţio-temporală este cea mai dinamică dintre toate. Asupra acesteia, au un impact semnificativ atât factorii ce ţin de specificul acţiunilor militare, cât şi de caracteristicile mediului în care se acţionează. Luarea ambelor categorii de factori în calcul la proiectarea şi materializarea acţiunilor militare este o necesitate absolută.
Cuvinte cheie: acţiune militară; determinări; dinamism; dimensiune; procesualitate; spaţiu; timp.

Dimensiunea spaţială a securităţii. Puterea spaţială între reprezentare psihosocială şi agenda relaţiilor internaţionale, Dr. Alexandra SARCINSCHI, Dr. Cristian BĂHNĂREANU

Spaţiul a devenit în ultimele decenii un element important al puterii unei naţiuni, mai precis prin capacitatea de a-l explora şi de a-l controla. La rândul ei, puterea spaţială este influenţată şi influenţează toate celelalte componente ale puterii, între acestea existând o strânsă interdependenţă. Din păcate nu toate statele lumii beneficiază de pe urma avantajelor oferite atât de capacitatea de explorare a spaţiului, cât şi de statutul de putere spaţială. În ţările mai puţin dezvoltate, accesul la spaţiu rămâne un ideal. Din acest punct de vedere, este esenţial pentru a analiza puterea spaţială, ca element central al dimensiunii spaţiale a securităţii, să luăm în considerare reprezentările psihosociale pe care indivizii umani le au asupra spaţiului şi puterii spaţiale, în corelaţie cu problematica actorilor statali şi nonstatali şi intereselor acestora în aceeaşi sferă.
Cuvinte-cheie: dimensiunea spaţială a securităţii, putere spaţială, reprezentare psihosocială, capabilităţi spaţiale

<<Înapoi

Dimensiunea spaţială a securităţii mediului, Dr. Francisc TOBĂ, Luminiţa GHIŢĂ

Deşi am cucerit o parte din cosmos, încă nu suntem pregătiţi să trăim în afara spaţiului planetei noastre. Pentru susţinerea în continuare a premiselor de dezvoltare a civlizaţiei actuale, va trebui să ne reconsiderăm raportul faţă de mediul natural, să asigurăm „securizarea” resurselor, în vederea creării condiţiilor unei dezvoltări durabile/sustenabile. Autorii propun o definiţie a securităţii naţionale şi a securităţii mediului ca răspuns la impactul fenomenelor care afectează temporar sau ireversibil societatea umană.
Cuvinte-cheie: securitate naţională; securitatea mediului; dezvoltare durabilă/sustenabilă; vulcani; astropolitica.

Tehnologii spaţiale în militarizarea spaţiului cosmic, Dr. Gheorghe CALOPĂREANU

Războiul Rece a constituit vreme de mai multe decenii o bază ideală pentru declanşarea şi desfăşurarea unor competiţii în numeroase domenii între superputerile mondiale, adesea sprijinite de ţările-satelit proprii. Cursa cuceririlor spaţiale, cursa înarmărilor, ca şi rezultatul mixării lor – militarizarea spaţiului cosmic – sunt exponenţii cei mai evidenţi ai luptei pentru supremaţie în plan mondial.
Articolul de faţă încearcă să ilustreze, în principal într-o abordare cronologică, nivelul pe care principalele protagoniste ale competiţiei, respectiv SUA şi URSS/Federaţia Rusă, l-au atins până la această dată şi, uzitând uneori de detalii tehnice, obiectivele către care tind cele două mari puteri tehnologice.
Cuvinte-cheie: cursă; spaţial; anti-satelit; militarizare; cosmos; orbital.

<<Înapoi

Dimensiunea tehnică şi tehnologică a securităţii şi apărării, Dr. Cristian BARBU

Lucrarea de faţă aduce în atenţia cititorilor importanţa tehnicii şi tehnologiei pentru securitate şi apărare. Prima parte a lucrării se referă la dinamica mediului internaţional de securitate, făcând trimitere la problema abordării naţionale vs. cea a abordării multinaţionale a actualelor riscuri şi ameninţări. Chiar dacă pot fi aduse argumente solide pentru a susţine oricare dintre cele două variante considerate antagonice, abordarea naţională sau cea multinaţională, cert este faptul că, indiferent de nivelurile de dezvoltare ale statelor, acestea trebuie să coopereze în domeniul tehnicii şi tehnologiei. Există numeroase planuri ambiţioase de dezvoltare a capabilităţilor militare pentru combaterea actualelor riscuri şi ameninţări, dar scopul acestei lucrări este de a ilustra modul în care tehnologia existentă poate răspunde nevoilor identificate. Această lucrare subliniază capacitatea tehnicii de a se adapta nevoilor, caracterul adaptabil al nevoilor, scopul lor final şi eficienţa demostrată. Secretul evoluţiei mediului internaţional de securitate şi apărare constă în cooperarea consolidată inter-agenţii (NATO-UE). În plus, combaterea terorismului este abordată cu mai multă precauţie de către majoritatea organizaţiilor de securitate internaţionale sau regionale. În acest domeniu, există două elemente care pot fi considerate esenţiale: cooperarea (schimbul de date şi informaţii şi acţiunile întrunite) şi dimensiunea tehnologică.
Cuvinte-cheie: mediu de securitate; combaterea terorismului; cooperare în domeniul tehnicii şi tehnologiei; apărarea anti-rachetă; apărare împotriva atacurilor din cyber-spaţiu; AGS; EDA.

Cercetarea ştiinţifică şi tehnologiile militare - factori de securitate şi apărare a României în contextul noii structuri de putere a lumii, Dr. Liviu COŞEREANU

Lucrarea de faţă îşi propune să descrie şi să analizeze principalele evoluţii şi tendinţe care s-au petrecut şi se petrec în mediul internaţional de securitate în perioada post-bipolară, fenomene care influenţează abordarea securităţii şi apărării de către România, dar şi rolul cercetării ştiinţifice şi al tehnologiilor militare, ca factori de securitate şi apărare a României. Pentru aceasta, sunt supuse analizei principalele evoluţii şi tendinţe în ce priveşte distribuţia puterii la nivel mondial, rolul puterii militare în relaţiile internaţionale, precum şi impactul globalizării asupra structurii de putere a lumii.
Cuvinte-cheie: putere; UE; NATO; putere militară; globalizare; cercetare.

<<Înapoi

“Virtualul” ca variabilă a dimensiunii spaţiale a mediului de securitate, Dr. Petre DUŢU, Cristina BOGZEANU

Mediul de securitate este multidimensional. Dimensiunea spaţială este cea mai dinamică şi complexă dintre ele. În esenţă, din perspectiva sociologiei, ea are două variabile interdependente – spaţiul real şi spaţiul virtual.
Pe de altă parte, mediul de securitate se confruntă cu o serie de provocări (pericole, riscuri şi ameninţări de securitate). Printre acestea un loc central îl ocupă terorismul internaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele îngheţate, criminalitatea organizată. Totodată, securitatea cunoaşte şi o altă serie de provocări ce vin din spaţiul virtual via Internet. În acest sens, amintim ciberterorismul, cibercriminalitatea, actele produse de către hackeri. Prin urmare, în prezent, mediul de securitate actual cuprinde atât spaţiul real cât şi spaţiul virtual.
Cuvinte-cheie: spaţiu real; spaţiu virtual; mediu de securitate; internet; provocări.

Provocarea financiară - soluţii pentru comunicaţii critice oportune şi accesibile pentru guverne şi armată, Gerard DONELAN

Articolul examinează nevoia crescândă de a avea acces la spaţiu. Autorul oferă posibile soluţii pentru problemele din ce în ce mai complexe cu care ne confruntăm în ceea ce priveşte transformarea mediului intenţional de securitate. El subliniază necesitatea ca naţiunile să aibă acces la comunicaţii moderne guvernamentale şi militare eficiente, la capabilităţile satelitare şi spaţiale.
Cuvinte-cheie: acces la spaţiu; comunicaţii critice; sateliţi; servicii de găzduire.

Securitatea şi apărarea europeană în context geopolitic şi geo-cultural, Dr. Ilias ILIOPOULOS

În timpul Războiului Rece, politicienii şi teoreticienii strategiilor au avut o misiune relativ uşoară deoarece confruntarea bipolară holistică şi, aparent, fără final modela cadrul în care erau definite principalele opţiuni strategice. Finalul acestei epoci şi prăbuşirea imperiului sovietic au determinat apariţia unui nou mod de abordare a acestor probleme. Uniunea Europeană şi securitatea internaţională au căpătat un aspect atât de multifaţetat încât este imposibil să fie caracterizate pe baza unui singur model de analiză. Deşi puterea militară rămâne crucială, importanţa puterii economice a cunoscut o evidentă creştere. În plus, numărul actorilor nonstatali a crescut într-o proporţie nemaiîntâlnită în alte perioade ale diplomaţiei clasice. Prin urmare, putem distinge între geopolitica formală şi geopolitica aplicată. Dinamica geopoliticii include schimbări ale poziţiilor actorilor strategici, care pot fi nu doar de natură geostrategică, dar şi geoeconomică (a se citi geoenergetică) şi geoculturală. În definirea contextului geopolitic şi geocultral european sunt implicaţi trei mari actori strategici internaţionali: Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Rusia, care formează, în mod evident, un model de configuraţie a puterii, interacţionând în grade diferite în regiunea europeană şi dincolo de ea, în supra-regiunile euro-asiatică şi euro-atlantică.
Cuvinte-cheie: apărare şi securitate europeană; geopolitică; geo-cultură; actori strategici.

<<Înapoi