Impact strategic

Războiul, ca fenomen complex, a cunoscut noi forme de manifestare odată cu evoluţia societăţii, mai precis, concomitent cu dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice, cu progresul tehnic şi tehnologic. În acelaşi timp, au apărut şi s-au dezvoltat diferite teorii şi paradigme asupra luptei armatei. Acestea din urmă au exercitat şi exercită o influenţă constantă, pe diverse planuri, asupra pregătirii forţelor militare.
Cuvinte-cheie: război în mijlocul populaţiei; conflict asimetric; război bazat pe reţea; operaţii bazate pe efecte; noile paradigme; formare profesională.

Provocări pentru Politica de Securitate şi Apărare Comună - grupurile de luptă ale Uniunii Europene, Dr. Gheorghe CALOPĂREANU

Conceptul UE de grupuri de luptă îşi are originea în reuniunea Summitului Consiliului European care a avut loc la Helsinki, în perioada 10-11 decembrie 1999. Deşi rezultatul principal al reuniunii la nivel înalt a fost crearea Headline Goal 2003 şi lista sa asociată, concluziile Preşedinţiei Helsinki au fost că o atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării unei "capacităţi de reacţie rapidă". Eseul de mai jos este conceput pentru a descrie dezvoltarea conceptului UE de grup de lupta şi ilustrează modul în care conceptul de grup de lupta se încadrează în Politica de Securitate şi Apărare Comună.
Cuvinte-cheie: grupuri de luptă; PSAC; capabilităţi; misiuni; Uniunea Europeană.

Operaţiile instituţiilor internaţionale în criza din Libia - cooperare sau competiţie, Dr. Pascu FURNICĂ

Articolul îşi propune să analizeze cum au reacţionat Organizaţia Naţiunilor Unite, NATO şi Uniunea Europeană în criza libiană, punând accent pe rolul fiecărei instituţii. Se identifică lipsa de reacţie a OSCE, misiunea de instituţie mandatantă a ONU, reacţia imediată a NATO, care a creat şi diverse instituţii ad-hoc pentru a îşi legitima intervenţia, dorinţa de reacţie, dar şi lipsa voinţei politice, a UE în acest caz. De asemenea, am identificat faptul că NATO a condus operaţiunile comunităţii internaţionale pe timpul intervenţiei militare, dar a ieşit din joc imediat ce reacţia armată a fost oprită, lăsând, eventual, rolul de "leading institution" pentru o altă organizaţie, care poate fi Uniunea Europeană.
Cuvinte-cheie: regimul Qadhafi; NATO; Organizaţia Naţiunilor Unite; Uniunea Europeană; Instituţie mandatantă; rezoluţie a Consiliului de securitate; instituţie conducătoare; legitimitate.

<<Înapoi

Africa de Sud - putere emergentă, Dr. Dorel BUŞE

Africa de Sud este cea mai dezvoltată ţară din Africa, poziţie care i-a permis de-a lungul timpului să-şi construiască o politică externă puternică, concentrându-se, după căderea regimului de apartheid, în principal, pe relaţiile cu continentul african. Elementele care determină puterea unei naţiuni ne arată că Africa de Sud excelează la majoritatea capitolelor care contribuie la maximizarea puterii naţionale: geografie (are ieşire la două oceane şi ocupă locul 9 în Africa în ceea ce priveşte suprafaţa ocupată), resurse naturale (Africa de Sud produce o mare parte din produsele de care are nevoie şi deţine cele mai mari rezerve din lume de mangan, crom, aur, vanadiu, silicaţi de aluminiu, platină,), capacitate industrială (Africa de Sud este cea mai industrializată ţară din Africa), moralul naţional (Africa de Sud se numără printre cele mai patriotice ţări din lume), calitatea diplomaţiei (103 ambasade şi 14 consulate), calitatea guvernării (în 2005, 63% dintre sud-africani considerau că guvernul în funcţie este un guvern performant). Un alt aspect deosebit de important care trebuie precizat este acela că Africa de Sud are cea mai puternică economie de pe continentul african, cu un Produs Intern Brut (PIB) estimat în 2008 la 495.1 miliarde de dolari.
Cuvinte-cheie: putere emergentă, securitate regională, dezvoltare durabilă, actor global, surse de putere.

Potenţialul energetic al Ucrainei ca parte a extinderii bazei de materii prime şi energetice a Uniunii Europene, Dr. Andryi VOLOSIN

Potenţialul energetic al Ucrainei este parte a potenţialului energetic al Europei. Implementarea sa este importantă atât pentru Ucraina cât şi pentru Uniunea Europeană. Prin urmare, această scurtă analiză este necesară pentru evaluarea unei mai bune capacităţi de integrare a Ucrainei în cadrul sectorului energetic al UE.
Cuvinte-cheie: Ucraina, potenţial energetic, Uniunea Europeană.

Forţa de reacţie rapidă - componentă de bază a sistemului de apărare comună europeană, Dr. Ion BĂLĂCEANU

Uniunea Europeană reprezintă, prin aspectele sale integraţioniste, un posibil model al globalizării şi, de aceea, ca europeni, se impune cunoaşterea acesteia sub aspectele politic, economico-financiar şi militar. Fenomenul integrării europene este privit, atât din perspectiva fenomenului globalizării, cât şi din cea a creării unei entităţi ca etapă a organizării lumii la nivel global. La Consiliul European de la Köln (3, 4 iunie 1999), liderii UE au stabilit că Uniunea trebuie să aibă capacitate de acţiune autonomă, forţe militare credibile, mijloacele de decizie şi disponibilitatea de a răspunde la crizele internaţionale, fără a aduce atingere acţiunilor desfăşurate de NATO, implementându-se ideea unei forţe rapide de răspuns în cazul situaţiilor de criză (ERRF), care poate deveni elementul de bază al unei posibile armate europene (al sistemului de apărare comună europeană).
Cuvinte-cheie: sistemul de apărare comună europeană; Forţa de Reacţie Rapidă Europeană; Forţe Armate Europene Sincronizate; Grupuri tactice de luptă - Battlegroups.

<<Înapoi

Conceptul de "interes naţional" în context european, Cristina BOGZEANU

Studiul de faţă este menit nu doar să contribuie la aprofundarea cunoaşterii mecanismelor care stau în spatele comportamentului actorilor europeni pe plan regional şi internaţional, ci şi să realizeze clarificări la nivel conceptual. Lucrarea abordează conceptul de "interes naţional" din prisma teoriilor Relaţiilor Internaţionale şi cercetează modul în care acesta este înţeles şi utilizat la nivel european. Prima parte a articolului analizează din punct de vedere teoretic conceptul menţionat, în funcţie de viziunile principalelor şcoli de Relaţii Internaţionale. În a doua secţiune, este examinat modul în care conceptul de "interes naţional" funcţionează la nivel european. În acest sens, sunt trecute în revistă nu doar documentele oficiale ale UE, ci şi acţiunea sa pe arena internaţională cu scopul de a identifica logica ce a stat în spatele unei anumite acţiuni a UE sau a statelor sale membre, de a afla dacă acestea acţionează în virtutea ideii binelui comun, la nivel european, sau a celei a propriilor interese. Lucrarea se încheie cu o cercetare asupra modului în care interesele naţionale ale României au fost formulate înainte şi după aderarea la UE, obiectivul acestui demers fiind de a demonstra relaţia cu dublu sens dintre interesele naţionale şi cele comune, definite în actele oficiale europene.
Cuvinte-cheie: interes naţional; Relaţii Internaţionale; realism; instrumente de putere; criză economică şi financiară; interes comun.

Nivelul de corelare al legislaţiei româneşti cu legislaţia Uniunii Europene privind managementul situaţiilor de urgenţă şi risc extrem, Dr. Mirela ATANASIU

Managementul situaţiilor de urgenţă şi risc extrem constituie un tip de management specializat, ce poate fi definit ca ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate. Astfel, cadrul normativ intern referitor la acest tip de management se fundamentează pe dispoziţiile constituţionale şi pe cele ale legislaţiei naţionale în domeniul apărării şi securităţii, în special ale actelor normative care stabilesc atribuţii/competenţe/responsabilităţi pe linia apărării naţionale, care trebuie desfăşurate de instituţiile statului. În acelaşi timp, este evidentă necesitatea corelării legislaţiei naţionale în domeniul vizat cu cea a Uniunii Europene. Analiza realizată în această lucrare se referă tocmai la această corelare/necorelare a legislaţiei româneşti pe subdomenii ale managementului situaţiilor de urgenţă şi risc extrem cu sistemul comunitar normativ.
Cuvinte-cheie: management; corelare; analiză legislativă; UE; situaţii de urgenţă; risc extrem; sistem comunitar legislativ.

<<Înapoi

Educaţia, factor strategic în cadrul securităţii naţionale, Dr. Viorel BUŢA

În acest articol, demersul autorului este concentrat asupra identificării rolului educaţiei în sistemul complex al securităţii naţionale. Pornind de la dimensiunile securităţii pe care autorul le asociază activităţilor umane cotidiene, sunt relaţionate securitatea naţională şi securitatea umană. Astfel, educaţia apare identificată drept unul din factorii majori aflaţi la nivelul dimensiunii cultural a securităţii, nivel de unde poate influenţa semnificativ şi alte dimensiuni ale securităţii precum cel economic, social sau militar.
Cuvinte-cheie: educaţie; cultură; securitate naţională; securitate umană; dimensiunea culturală a securităţii.

Agresiunile la adresa infrastructurilor critice, cu implicaţii militare şi nonmilitare, Dr. Gheorghe MINCULETE, Daniela RĂPAN

Creşterea, fără precedent, în ultimele decenii, a riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor la adresa obiectivelor vitale ale statelor şi organismelor internaţionale, concomitent cu mărirea numărului şi vulnerabilităţii acestora au condus la sedimentarea şi statuarea noului concept denumit generic infrastructură critică. Existenţa pericolelor şi ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice diferă de la o ţară la alta, de la o organizaţie la alta, însă se pot identifica elemente structurale comune, măsuri întreprinse până în prezent, funcţii şi responsabilităţi compatibile.
Cuvinte-cheie: infrastructură critică; agresiune;
ameninţări; pericole; vulnerabilităţi; riscuri.

Multidimensionalitatea câmpului de luptă modern şi o nouă dimensiune strategică a confruntării, Iulian ALISTAR

În contextul general al globalizării, al liberalizării fluxurilor informaţionale şi accesului cvasi-instantaneu la mijloacele de comunicare, într-o societate în care producerea şi consumul de informaţie reprezintă cel mai important tip de activitate există riscul ca din subiect al informării o populaţie să devină obiect al manipulării. În societatea contemporană, informaţională bazată pe cunoaştere, lupta modernă transcede din dimensiunile clasice, respectiv cea terestră, aeriană, navală şi, într-o mai mică măsură cea spaţială, în dimensiunea informaţională, unde aceasta urmăreşte contracararea fluxurilor informaţionale ostile şi proiectarea în mod corect, proactiv şi oportun a operaţiilor şi acţiunilor militare în faţa unor audienţe locale, regionale sau internaţionale. Lupta modernă este în mod accentuat o ,,luptă a ideilor" şi ea se produce în contemporaneitate sub o nouă dimensiune a confruntării în care spaţiul virtual, spaţiul informaţional este câmpul de luptă.
Cuvinte-cheie: spaţiu informaţional; comunicare strategică; influenţă socială; medii de socializare; opinie publică; manipulare; informare ostilă; război cibernetic.

<<Înapoi

Posibile metodologii de evaluare a intervenţiei (prevenţiei) în condiţii de risc extrem, Dr. Gheorghe VĂDUVA

Intervenţia, în condiţii de risc extrem, este foarte dificilă. De aceea, este nevoie de o evaluare foarte exactă a setului de provocări, pericole şi ameninţări şi de vulnerabilităţi ale sistemelor şi proceselor, care impun asumarea unui risc extrem. Cele mai eficiente metode de evaluare a riscului şi a intervenţiei în condiţii de risc extrem sunt: metoda evaluării după efecte şi metoda evaluării după interacţiuni.
Cuvinte-cheie: intervenţie; risc extrem; metodă; evaluare; efecte.

Evaluarea riscului de accident industrial, Dr. Cristian BĂHNĂREANU

Accidentele industriale reprezintă un motiv de îngrijorare şi preocupare pentru guvernele lumii, deoarece generează, an de an, importante pagube materiale şi numeroase victime omeneşti. Ele apar, de regulă, atunci când se pierde controlul asupra tehnologiei şi afectează direct şi indirect procesele de dezvoltare economico-socială şi de protecţie a mediului şi, implicit, securitatea naţională. Problematica acestui tip de accident devine tot mai complicată pe măsură ce, pe de o parte, infrastructurile şi instalaţiile existente se învechesc, ceea ce accentuează vulnerabilităţile, iar, pe de altă parte, tehnologia progresează, în timp ce măsurile de securitate nu ţin totdeauna pasul cu noua gamă de riscuri, pericole şi ameninţări. Deşi nu putem evita pe deplin accidentele industriale, analiza şi evaluarea nivelurilor de risc poate constitui o metodă eficientă prin care să prevenim şi minimizăm impactul lor.
Cuvinte-cheie: accident industrial; securitate; risc industrial; pericol şi ameninţare industrială; evaluare risc industrial.

"Primăvara nucleară" de la Praga - un miraj?, Iulia MOISE

În curând se împlinesc trei ani de la apelul, devenit istoric, al preşedintelui Obama către crearea unei lumi "libere de arme nucleare". Articolul de faţă propune o analiză obiectivă a progreselor realizate de administraţia Obama în privinţa obiectivelor ambiţioase propuse în faimosul discurs de la Praga.
Cuvinte-cheie: arme nucleare; doctrină nucleară; neproliferare; Administraţia Obama; Tratatul START.

Securitatea aprovizionării strategice naţionale, Dr. Petre DUŢU

Riscurile şi ameninţările de diverse naturi cu care se confruntă omenirea în materie de securitate, de la catastrofe naturale la conflicte armate, impun măsuri adecvate, oportune şi flexibile de prevenire şi/sau limitare a efectelor lor. Aprovizionarea strategică constituie una dintre măsurile de contracarare a provocărilor de securitate cu care se confruntă astăzi toate ţările lumii. De aici, nevoia de a asigura securitatea aprovizionării strategice la nivel local şi naţional.
Cuvinte-cheie: ameninţări; riscuri; catastrofe naturale; aprovizionare strategică; resurse energetice; materii prime; apă potabilă; alimente; securitate naţională.

<<Înapoi